Breviar astrist - octombrie 2013

Astriştii năsăudeni Ioan Seni, Romulus Berceni, Ioan şi Lucreţia Mititean au folosit şansa invitaţiei Bibliotecii Judeţene – director Ioan Pintea, pentru a participa la întâlnirea cu academicianul Basarab Nicolescu – fizician şi filosof franco-român, profesor universitar la Paris şi Cluj-Napoca. Domnia sa a plecat din România în anul 1968, împlinindu-se la Universitatea Paris VI. În 1976 obţine cetăţenia franceză, ulterior va fi invitat la Universitatea din Londra sau Girona (Spania). Este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. Cele peste 130 de lucrări ştiinţifice sunt bine cunoscute pe plan mondial, unele fiind premiate de înalte academii. De urmărit cartea “Noi, particula şi lumea”. Am admirat viziunea sa filozofică asupra lumii, relaţia dintre ştiinţă şi religie, realitatea Terţului Ascuns, universurile multiple.. Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă a completat strălucit ideile filosofice ale fizicianului cu realitatea religiosă de astăzi şi mai ales de mâine. În final, în Catedrala bistriţeană – locaţia în care s-a derulat superba întâlnire, s-a cântat “Cu noi este Dumnezeu”.
3-4 octombrie a însemnat marea sărbătoare a Ţinutului năsăudean in care fostul Gimnaziu Grăniceresc împlinea un secol si jumătate. Manifestările evenimentului au fost mult diversificate pentru a acoperi cât mai mult din aşteptările năsăudenilor. Serbările debutau în după masa zilei de 3 octombrie în Aula Colegiului prin salutul directorului Alexandru Dorel Coc – amfitrionul întregilor manifestări. Au urmat discursurile scriitorului Teodor Tanco (Cluj-Napoca), bun cunoscător al istoriei aceste instituţii; ale prof. univ. dr. Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiunii Astra, fost absolvent al acestei şcoli; prezentarea power-point a prof. Ioan Seni – preşedintele Desp. Astra Năsăud, profesor al şcolii (1985-2010). Dr. Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Jud. Baia Mare a evidenţiat locul Năsăudului şi al acestei instituţii în peisajul cultural al Transilvaniei, al României. Simpozionul omagial s-a derulat în 4 secţiuni: 1) Moderatori: T. Tanco, D. Coc, Gh Rusu, cu Mircea Prahase, dr. Ironim Marţian, dr. Vasile Tutula, dr. Adrian Onofreiu, Menuţ Maximinian, Raus Pompei, Morar Iuliu-Marius, Ioan Mititean, Ana Filip; 2) Ioan Seni, Silvia Pop (Blaj), cu dr. Mariana Istrate (Cluj-N), Gavril Moldovan (Bistriţa), Gabi Herţa (Romuli), Pavel Berengea (Ilva Mare); 3) Dr Dumitru Acu, Sever Ursa, Grigore Marţian cu dr Lucian Vaida, Nicolae Vrăsmaş (Bârgău), Ioan Sălcudean (Blaj), Liviu Păiuş (Rodna), Floare Vaida, Cornel Cotuţiu (Beclean), Raveca Moldovan (Bistriţa), Floarea Pleş; 4) Dr Ion Istrate, dr. Gh. Pleş cu dr. Theodor Bohăţel, Andrei Fica, Ana Hinescu, Mircea Daroşi, Buia Dorina. Mulţi dintre cei înscrişi şi-au trimis lucrările pentru apariţia lor în vol. II al acestor serbări. Urcând spre aulă poate fi admirată efigia în bronz a poetului George Coşbuc – patronul spiritual al Liceului, lucrare realizată artistic de profesorul de arte plastice din Colegiu – Ionică Urs.
A doua zi, manifestările debutau în Sala polivalentă a oraşului, în prezenţa a câteva sute de persoane – cadre didactice şi elevi ai şcolii, numeroşi invitaţi, în faţa cărora directorul Colegiului şi-a invitat principalii oaspeţi pentru a-şi susţine spiciurile: Mircea Romocea (Primar), Ecaterina Teodorescu (Parlament), Doina Pană (Guvern), Camelia Tabără (ISJ BN), Dumitru Acu (Asociaţiunea ASTRA), Stelian Dolha (Parlament), Ion Olteanu (Parlament), Ioan Deneş (Senat), Ioan Ţintean (Prefectul jud. BN), Emil Radu Moldovan (Preşedinte CJ BN), Teodor Tanco (Scriitor), Ştefan Tatay (fost profesor, Bistriţa), Rodica Petrescu (fost elev, Cluj-N), Gheorghe Pleş (fost elev, profesor, director, Năsăud), Gheorghe Rusu (fost elev, Bucureşti), Vasile Dâncu (fost elev, Cluj-N), Ecaterina Bulea (fost elev, Franţa), Daniel Pavelea (fost elev, actual profesor, Bistriţa); Directorul Dorel Coc a prezentat publicului o expunere documentară exhaustivă, însoţită de imagini relevante, iar prof. dr. Aurelia Dan a prezentat Monografia Liceului, editată la împlinirea a 150 de ani. Volumul a fost distribuit gratuit tuturor invitaţilor şi participanţilor la Simpozionul aniversar şi îl vor primi tot gratuit cei care contribuie cu materiale la vol. II al acestor manifestări. Tot gratuit a fost distribuit şi vol. D-lui Ioan Mititean, “Liceul Grăniceresc Năsăudean – în vârful peniţei”, vol. XIII, scos la edit. Napoca Star prin bunăvoinţa Bibl. Judeţene – director Ioan Pintea.
După masă au fost vernisate expoziţiile găzduite de Muzeul Grăniceresc – director dr. Lucian Vaida, una fotografică reprezentând aspecte din viaţa Liceului şi cealaltă filatelică (Mircea Calu şi Mihai Valea) cu exponate dedicate evenimentului. Muzeul documentar al Colegiului a fost actualizat şi modernizat prin efortul profesoarei Floare Vaida, responsabilul comisiei metodice de istorie şi socio-umane din şcoală, care în cele două săli a expus documente, anuare şi alte materiale, inclusiv pozele academicienilor năsăudeni. În Aulă se derula un film documentar, privind aspecte din istoria şcolii, pregătit şi prezentat de profesorii dr. Gh. Pleş şi Grigore Marţian. În Sala Polivalentă s-a derulat un spectacol artistic în care s-au afirmat elevii Colegiului, în formaţii precum Romana (Daniela Chira), Căluşarul (Cristi Mîti), Suita someşană, bihoreană sau maramureşană (Florin Persecă), secvenţe de dans modern sau artistic. Seara, în Aulă se încheiau manifestările, printrun concert de operă (Vivaldi, Mozart) prezentat de artişti ai Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca. Membrii Astrei din şcoală se întâlnesc în toate compartimentele acestor manifestări, începând cu vicepreşedintele Desp. Astra Năsăud – directorul Dorel Coc, secretarul Desp. – Daniela Chira, preşed. Secţ. de istorie – Floare Vaida, Cârcu Anca şi toţi ceilalţi, la care se adaugă astrişti din oraş – Floarea Pleş, dr. Lucian Vaida, Grigore şi Florica Marţian, dr. Gh. Pleş, D-tru Mureşan, Raus Pompei, fam. Lucreţia şi Ioan Mititean, Olga Lucuţa, Radu Sîrbu, Ana Vaida, Adriana Lupoaie.., sau astrişti de la Maieru – Sever şi Liviu Ursa, Iacob Naroş, Macavei al Macavei, de la Rodna – Liviu Păiuş, de la Nepos – Mircea Daroşi, de la Salva – Ana Filip şi Morar Iuliu, de la Romuli – Gabriela Herţa, de la Ilva Mare – Pavel Berengea, Niculae Vrăsmaş – Bârgău, Menuţ Maximinian şi Gavril Moldovan – Bistriţa...
Centenarul Emil Boşca-Mălin, susţinut de CL şi edilii Vasile Dumitru – primar şi Vasile Borş – viceprimar, a prilejuit ample manifestări educative care au scos încă o dată în evidenţă rolul astriştilor măiereni, uniţi în jurul ilustrului intelectual Sever Ursa – liderul Astrei locale. În cadrul manifestărilor a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare postmortem al Maierului istoricului dr. Lazăr Ureche – fiu al satului. Insemnele au fost oferite de către primarul comunei – Vasile Dumitru, familiei, respectiv doamnei Monica Ureche. Simpozionul, moderat cu mult tact şi profesionalism de către scriitorul Icu Crăciun, le-a oferit măierenilor prilejul să abordeze viaţa şi opera lui Emil Boşca-Mălin din cele mai diverse unghiuri: Viluţ Cărbune l-a scos din documente inedite; Titus Cărbune şi Ana Maria Ureche l-au descoperit în redacţia “Plaiurilor năsăudene”, seria I (1940-1943); Icu Crăciun l-a descifrat, analizându-i jurnalul; Ilie Hoza îi etala vocaţia de monografist; Macavei Al Macavei insista pe calitatea sa de justiţiar; Iacob Naroş îi surprindea prietenia cu Emil Rebreanu; Liviu Păiuş îl analiza ca folclorist; Sandu Al Raţiu îi găsea afinităţi în relaţiile cu memorandistul Gherasim Domide; universitarul Scridonesi Valer-Călin îl fixa pentru eternitate în conştiinţa măierenilor; Sever Ursa îi analiza cu discreţie corespondenţa; Vasile G. Dâncu – directorul editurii Eikon, prezenta cărţile ieşite proaspăt de sub tipar: “In Honorem. Emil Boşca-Mălin (1913-2013). Comunicări”; “Emil Boşca-Mălin Restituiri”; “Plânge Ardealul”, cu Emil Boşca-Mălin, Corneliu Coposu, Constantin Hagea.. , volume care completau fericit cele susţinute în simpozion. Au opinat cu mult respect insp. g-l Camelia Tabără, directorul CJC BN – Gavril Ţărmure, deputatul Ioan Oltean, preşedintele Desp. Astra Năsăud – Ioan Seni, scriitorul Cornel Cotuţiu... S-au bucurat de frumuseţea evenimentului şi astriştii Floarea Pleş, Olga Lucuţa, Ioan şi Lucreţia Mititean, Grigore Marţian, Romulus şi Valeria Berceni, Leon Catarig, Mircea Daroşi, Grigore Lungu din Năsăud. Cireaşa de pe tort a fost surpriza aceleiaşi edituri cu volumul “Sever Ursa – un ziditor”, volum îngrijit de scriitorul Aurel Podaru, cu prefaţă semnată de universitarul Mihaela Ursa şi postfaţă de scriitorul Icu Crăciun, şi editat prin grija CL şi a Primăriei Maieru. Volumul se constituie într-un elogiu binemeritat adus ilustrului cărturar Sever Ursa – argintul viu al întregii mişcări intelectuale şi spirituale din satul Maieru din ultimii peste cincizeci de ani...
Sfinţirea Troiţei închinată eroilor locali – operă a medicului dr. Login Berende, dezvelirea şi sfinţirea bustului Emil Boşca-Mălin, realizat de sculptorul Maxim Dumitraş, vizitarea Muzeului “Cuibul visurilor”, avându-l ca ghid pe custodele acestuia - Sever Ursa şi spectacolul artistic prezentat de ansamblul Cununa Maierului.., încheiau apoteotic frumuseţea unor manifestări educative la care şi-au dat fericit mâna, deopotrivă administraţia comunei, Şcoala, Biserica, Astra locală, făcând ceea ce trebuie făcut într-o comunitate care-şi respectă valorile...
La cel de-al XV-lea Simpozion internaţional “Românii dinafara graniţelor”, câţiva astrişti năsăudeni – Ioan Seni, Romulus şi Valeria Berceni, Ana Filip şi Iuliu-Marius Morariu au urmărit cu atenţie lucrările simpozioanelor de la Alba Iulia, Bor (Serbia) şi Vidin (Bulgaria), alături de astriştii din Iaşi, Chişinău, Cahul, Cluj, Sibiu, Gherla, Blaj, Sf. Gheorghe, autorităţile din Bucureşti. Năsăudenii au dăruit românilor din Bor şi Vidin, carte românească, veşminte preoţeşti şi alte bunuri... Se constată cu uşurinţă că românii din Bulgaria şi Serbia n-au şcoli, biserici şi mijloace massmedia în limba română, rămân doar cu ceea ce pot învăţa în familie; se grupează în nenumărate asociaţii stimulate de statul în care trăiesc pentru a se dezbina cât mai mult; România nu-i sprijină decât teoretic, cu promisiuni siropoase şi nici nu poate face mai mult câtă vreme oficial ei îşi zic vlahi, valahi, volohi etc şi nu români; Statutul internaţional al minorităţilor prevede protecţia acestora câtă vreme în spatele lor există o Ţară Mamă, ori Valahia nu mai există. Dacă s-ar declara români, situaţia lor s-ar schimba mult pentru că România există. Tot aşa şi cu românii din Ucraina, care în majoritatea lor se declară “moldoveni”, în acest caz cum să-i ajute România, îi va ajuta Republica Moldova! Totuşi, se mai poate spera în “mintea românului de pe urmă..” Până atunci, relaţiile şi schimburile culturale rămân calea cea mai eficientă de colaborare şi susţinere...
Familia Ioan şi Lucreţia Mititean au avut un succes deosebit cu lansarea cărţii “Liceul Grăniceresc năsăudean în vârful peniţei” vol. XIII, atât la Oradea – în compania scriitorilor şi intelectualilor de pe Criş – mobilizaţi de Uniunea Femeilor Bihorene, Cenaclul Literar al Baroului Avocaţilor din Oradea, Centrul Jud. de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Bihor şi liceenii de la Liceele “Transilvania”, “Aurel Lazăr” şi Sportiv; Mai mulţi artişti au cântat muzică populară, printre care şi artistele Maria Precup, Maria Haiduc şi Florica Zaha, iar avocatul Paşcu Balaci şi-a prezentat cartea “Fluierul de oţel” în care personajul principal este eroul năsăudean Tănasă Tudoran; Aceeaşi atmosferă au trăit-o şi la Dej, în compania membrilor Astrei de pe Someş.
Mircea Daroşi şi familia Ioan şi Lucreţia Mititean au reprezentat cu succes Astra năsăudeană la manifestările educative de la Josenii Bârgăului, ediţia a VIII-a, unde şi-au prezentat ultimele cărţi editate şi Revista „Astra Năsăudeană” nr. 1 (27) pe 2013, revistă susţinută de Biblioteca Judeţeană – director Ioan Pintea. Spre lauda lor, astriştii măiereni din redacţia revistei „Cuibul visurilor” au primit legitimaţiile de jurnalişti şi membri în Uniunea Ziariştilor Profesionişti Bistriţa – director Emil Dreptate. Astriştii năsăudeni Ioan Seni, Romulus Berceni şi fam. Ioan şi Lucreţia Mititean au răspuns cu solicitudine invitaţiei Bibliotecii Jud. BN – director Ioan Pintea la manifestările educative dedicate poetului Andrei Mureşanu, poetul Imnului Naţional de la a cărui moarte s-au împlinit 150 de ani, poet care s-a sfârşit după doi ani de la crearea Asociaţiunii Astra (1861) şi a cărui operă a fost premiată de Asociaţiunea Astra.
Colocviile George Coşbuc, ediţia a XXIX-a, organizate de Biblioteca Judeţeană – director Ioan Pintea au prilejuit şi astriştilor năsăudeni – Ioan Seni, Romulus Berceni, Ioan Şi Lucreţia Mititean, Icu Crăciun, Iacob Naroş, Macavei Al Macavei, Nicu Vrăjmaş, Menuţ Maximinian, Gavril Moldovan.., satisfacţii nebănuite la întâlnirea cu scriitorii Irina Petraş, Gh. Chivu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Ion Mureşan, Ovidiu Pecican, Gelu Dorian, Luigi Bambulea, Teodor Tihan, Vasile G. Dâncu, acţiune la care au fost întâlniţi şi scriitorii din judeţul nostru – Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Virgil Raţiu, Victor Ştir, Victoria Fătu-Nalaţiu… Moderatori: Ioan Pintea şi Irina Petraş. Programul s-a deschis cu alocuţiunea preşedintelui CJ BN Emil Radu Moldovan. S-au oferit consistente premii: criticului literar Mircea Martin, istoricului literar Gh. Chivu, criticului literar Luigi Bambulea, poetului Gellu Dorian; alte premii s-au oferit la Muzeul memorial din Coşbuc, creatorilor de poezie şi proză literară. Minunat a fost recitalul poeţilor Gellu Dorian, Vasile Igna, Ioan Moldovan şi Ion Mureşan, precum şi concertul Tarafului din Sângeorz-Băi cu Ionică Moldovan şi ortacii lui.

Prof. Ioan Seni, preşedinte al Desp. Astra Năsăud