CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA

Între 27 și 29 noiembrie 2015 la Bistrița s-a desfășurat cea de-a 11 ediție a Festivalului Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu”, într-o atmosferă de entuziasm, specifică unei duble aniversări, anume un deceniu de la înființarea Societății Scriitorilor din Bistrița “Conexiuni” și totodată a revistei omonime. La împlinirea a 130 de ani de la nașterea pe aceste meleaguri a lui Liviu Rebreanu, un titan al literaturii realiste românești, Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” din localitate a alcătuit cu profesionalism impecabil un program bogat, slujit de diferite registre ale artei, de la pictură și muzică la poezie, de la teatru la dans popular. Pe tot parcursul evenimentului, expoziția lui Marian Avramescu, intitulată Literatură și caricatură, a stat la dispoziția participanților și a publicului local. Directorul Centrului, un manager de excepție în persoana profesorului dr. Dorel Cosma, și echipa sa condusă de Maria Herineanu au impresionat ca naturalețe și competență, calități dovedite consecvent prin modul cum au primit și au tratat de-a lungul celor trei zile oaspeții sosiți din Franța, Israel, China, Turcia și din diferite orașe ale țării, București, Cluj, Baia Mare, Sibiu, Alba Iulia, Sighet și Satu Mare, asigurând condiții optime pentru o bună desfășurare a programului artistic aniversar, un program variat și echilibrat, care a încântat asistența, întocmai ca și în celelalte două ediții precedente la care eu am participat.
La ceas aniversar, președinta Societății “Conexiuni”, profesoara Elena Câmpan, a punctat câteva momente de apogeu din realizările membrilor, care pe lângă activitățile de cenaclu, desfășurate în localitate și în alte centre culturale din țară, au avut și două turnee europene, care au lăsat vii ecouri în creația literară a scriitorilor bistrițeni. La invitația Societății Scriitorilor din Paris, condusă de Joel Conte, prezent la eveniment, s-au desfășurat până în prezent două vizite în capitala Franței; relația de colaborare astfel creată va fi dezvoltată pe viitor. Un alt turneu s-a finalizat în Chișinău, la românii basarabeni, care au nevoie de ajutorul cultural al confraților din țară. Membrii Societății înțeleg să fie împreună nu numai în activități pasagere, ci și prin alcătuirea unor volume reprezentative, tipărite în excelente condiții tehnice la Editura Nosa Nostra din Bistrița de către Marin Ecedi. Ideea aceasta s-a concretizat la împlinirea celor 10 ani de “Conexiuni” prin cele două volume, unul cu 30 de scriitori locali sau cu legături de prietenie culturală, ilustrând spiritul de colaborare al Bistriței cu țara și diaspora română din America, și un altul bilingv, cu 5 poeți reprezentativi, purtând titlul Amintiri de pe o ilustrată. Pe această însuflețită panoplie a poeziei bistrițene figurează nume ca Dorel Cosma, Elena M. Câmpan, Menuț Maximinian, Victor Știr și Alexandru- Cristian Miloș. Traducerea din limba română în engleză a fost asigurată de Maria Muguraș Petrescu, publicistă care a subliniat în cuvântul ei contribuția redactorilor revistei „Lumină lină” de la New York, vechi prieteni și colaboratori în programele culturale bistrițene. Proiectul va cuprinde pe viitor încă două volume cu proză și poezie.
Cei 130 de ani de la nașterea lui Liviu Rebreanu au fost marcați nu numai prin dezbateri pe teme ale operei sale, ci și prin vizionări ale filmelor create după capodoperele scriitorului, Ion și Pădurea spânzuraților, momente consacrate îndeosebi copiilor, elevilor și tinerilor bistrițeni, invitați punctual și la spectacolele Teatrului de păpuși “Alexandru Misiuga” din Bistrița, coordonate de Cornelia Apostol.
O performanță demnă de menționat este apariția celor 30 de numere ale revistei “Conexiuni” în primul deceniu al existenței sale, când această publicație a călătorit în toată lumea, reprezentând spațiul cultural al zonei Bistrița-Năsăud. Deși este redactată în limba română, revista cu cele 6 capitole atât de variate ca tematică, este concepută să vorbească cititorilor de pe oricare meridian și prin imagini, prezente cu prisosință în paginile ei. Revista “Conexiuni” joacă de 10 ani rolul unei cărți de vizită vii și dinamice pentru spațiul cultural al Bistriței, pe care îl reprezintă cu ocazia unor deplasări oficiale sau prietenești în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Maria Muguraș Petrescu a prezentat revistele „Destine literare” de la Montreal, Canada și “Lumină lină” de la New York, S.U.A. ca pe două porți larg deschise pentru dialogul scriitorilor bistrițeni cu diaspora română din America.
În următoarele zile ale festivalului s-au pus în lumină alte publicații, edituri, volume care au fost lansate cu mult interes . Scriitorul Cornel Udrea a semnalat cărțile scoase la Editura Napoca Star din Cluj, editură unde el este “director intelectual”, unul care se opune valului primejdios al abandonării cărților pe hârtie. Poetul publicist Aurel Pop, care a pornit la Satu Mare acum 7 ani la drum împreună cu Felician Pop, a prezentat revista “Citadela”, ajunsă la nr. 98, și editura unde s-au publicat 200 titluri de carte în genuri diverse cât și monografii rurale, urbane și industriale. Colecția Din istoria presei sătmărene cuprinde publicații interbelice reprezentative, precum revista “Afirmarea”, „Eroii neamului” etc.
Poetul Vasile Muste de la Sighet a punctat importanța Festivalului internațional de poezie de la Dealul Mare cu cele peste 40 de ediții din 1980, an în care a apărut și revista “Marmația literară”, grație criticilor literari Laurențiu Ulici și Gh. Grigurcu. Specificul acestui festival, unic în genul lui, constă în invitarea anuală a câte unui eșantion masiv de poeți dintr-o singură țară. Ca atare, la rândul ei revista a urmat linia acestui dialog literar cu țările prietene.
În festivalul bistrițean s-a glosat și pe marginea unor cărți pentru copii, recent apărute, așa cum sunt Cartea mea cu nepoței de Dorel Cosma, Povestea celor trei cățeluși de Alyssa Sîrghie și cărticica delicioasă a Titinei Nica Țene Întâmplări hazlii cu o nepoțică povestite de bunică, prezentate cu sensibilitate de prof. Elena Câmpan. Alături de Cioba Ioan, Fătu Nalațiu Victoria, Feier Nicolae, Gh. Mizgan, între poeții bistrițeni prezentați cu mult entuziasm, Menuț Maximinian este jurnalist și scriitor de vocație, care a activat constant în lumea „Conexiunilor” de la întemeiere până acum, el fiind și redactor al ziarului „Răsunetul” din localitate.
Poetul Robert Lászlo, cel mai tânăr director din țară al unui centru de creație, vine din Satu Mare spre a prezenta proiecte, prin care finanțează două reviste locale „Citadela” și „Confluențe”, susținând cenaclul scriitorilor din localitate. În curând va fi dezvelit bustul lui Dariu Pop în vecinătatea Inspectoratului școlar din oraș.
Ca nou membru de onoare al Societății Scriitorilor bistrițeni, protopopul Alexandru Vidican a comentat câteva cugetări care făceau elogiul credinței ortodoxe, el considerând concluziv că “Multa cultură te apropie de Dumnezeu, puțina cultură te îndepărtează de El”.
Poeta Mariana Pândaru Bârgău de la Deva a prezentat Editura Călăuza, pe care a întemeiat-o cu Valeriu Bârgău, soțul ei, și revista “Ardealul Literar”, care în curând va aniversa 20 de ani de apariție, cu atât mai meritoriu, cu cât ea este finanțată din resurse proprii. Prestigiul publicației este asigurat de numele scriitorilor care semnează rubricile permanente, precum criticii literari Gh. Grigurcu, Liviu Ioan Stoiciu, Anca Sîrghie, mai nou adusă în colegiul de redacție, dar sunt primiți și scriitori tineri sau străini. Astfel, în activitatea Asociației scriitorilor din Hunedoara se depășește zona culturală locală, fiind invitați scriitori din Canada, S.U.A., din Anglia, Suedia, Turcia, Slovacia etc. Poeta a citit versuri din ultimul ei volum bilingv (-româno-englez-) intitulat Cartea florilor, o idee în sine plină de candoare și finețe.
Scriitoarea Anca Sîrghie, profesor la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, a sosit cu două apariții ale sale recente, Lucian Blaga și ultima lui muză, o contribuție la istoria literaturii române contemporane, și Radu Stanca. Profil spiritual, completare esențială a exegezei acestui genial dramaturg român, amenințat pe nedrept de umbrele uitării. În mod neobișnuit pentru cele 30 de cărți la care a lucrat până în prezent, aceste două apariții recente au fost lansate mai întâi în America, respectiv din California și Colorado până în statele Michigan, Ohio din S.U.A., apoi în Windsor și Hamilton, aproape de Cascada Niagara, în Canada. Este o datorie profesională, ca noile apariții să fie prezentate și publicului cititor din țară, unde lansarea s-a făcut la Sibiu, Deva, Cluj-Napoca și acum la Bistrița, urmând ca periplul să continue, conform programării existente, la Tg. Mureș , București, Iași etc. . Revista academică “Lumina slovei scrise” a fost prezentă în Festivalul bistrițean cu numerele anuale XIII și XIV, 2015, coloanele publicației fiind deschise în egală măsură specialiștilor în larga sferă a umanismului și studenților universității, care sunt astfel încurajați să se antreneze în proiecte de cercetare profesională de pe acum, chiar din anii dintâi ai pregătirii lor academice. Evenimentele artistice locale, naționale și din lumea diasporei române americane sunt ilustrate și în albumul anexat fiecărui număr al revistei, care apare astfel mai interesantă, mai vie, mai dinamică în oferta informației culturale.
Poetul Virgil Șerbu Cisteianu, director-general al revistei ”Gând Românesc” din Alba Iulia, a explicat dificultățile pe care le înfruntă în apariția prestigioasei sale publicații cât și satisfacțiile trăite atunci când sporește calitatea textelor, semnate nu numai de autori consacrați, ci și de scriitori tineri, al căror talent el este mulțumit să-l încurajeze. Scriitorul sibian Silviu Guga a vorbit despre propria creație literară și despre revista “Cenaclul de la Păltiniș”, care în ultimii ani și-a constituit propriul său public cititor.
Poetul Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, Sorin Lucaci de la București, Victor Știr, Andrei Moldovan, Ștefan Veșcari, Titina Nica Țene, au citit din versurile lor, alături de scriitori străini, ca Yang Zhaoyu din China și Afif Shlewet din Israel, care este autor a 10 cărți cu piese de teatru . Important de știu este faptul că el redactează literatură în limba ebraică și în cea arabă, așa cum a scris și lucrarea lui de doctorat. Meritul lui Afif Shlewet este cel de a fi făcut legătura între cele două idiomuri, fapt benefic pentru teatrul din Israel. Aceștia nu sunt singurii vechi prieteni ai poeților bistrițeni, care acum fac cunoștință cu primarul foarte jovial ca personalitate al unei comunități de beduini.
Un laitmotiv plin de încântare a asigurat participanților programul orchestrei de suflători sosiți de la Voiron, Franța, care au intervenit primenitor în programul zilnic al Festivalului și au susținut un program de înaltă calitate la Sinagoga din Bistrița sâmbătă, 28 noiembrie a.c. În același registru muzical s-a încadrat și colindul corului din Solovăstru Mureș, care ne-a dat sentimentul că facem la Bistrița, într-o tovărășie aleasă, primii pași spre Sfintele Sărbători de iarnă.
Fiecare dintre serile festivalului a fost încununată, conform tradiției, cu câte un spectacol de teatru, asaltat pur și simplu de iubitorii Thaliei din Bistrița. Prima seară a fost dedicată la Sinagoga din oraș Teatrului muzical din Galați, sosit cu spectacolul Țiganiada, în regia Isabelei Oancea, prea șarjat, poate, dar gustat de public pe linia comică a situațiilor și limbajului. Teatrul Național din București a fost prezent cu o adaptare după Eugene Labiche, în regia lui Dan Tudor, intitulată Amor în farmacie și având în distribuție actori cunoscuți, precum Anca Țurcașiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu, Dan Tudor, într-un spectacol curat, realizat cu știința nuanțării situațiilor conflictuale. Mai antrenant ca cele precedenta a fost spectacolul celei de-a treia seri, când același prestigios teatru bucureștean a prezentat Haimanaua, adaptare după comedia lui Victor Eftimiu Omul care a văzut moartea, (cea mai populară dintre cele 40 de piese ale autorului), cu o excelentă distribuție, în care au reapărut actorii Andrei Duban, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, lor alăturându-li-se Adela Popescu, Tudorel Filimon și Alina Chivulescu. De cu totul altă factură a fost spectacolul de teatru propus în ultima seară a festivalului de Teatrul Ararat din Baia Mare, spectacol intitulat Viața ca o …paradă pe textul lui Cornel Udrea. Pus în scenă de Claudiu Pintican, căruia i s-a adăugat în distribuție actrița Dana Ilie Barbosu, spectacolul susține ideea autorului de a conduce excelent publicul spre o meditație asupra sensurilor existenței umane. Singur cuvântul “paradă” din titlul nu concordă cu linia demonstrație, bine augmentate prin interpretarea actoricească.
De fapt, în zilele Festivalului sub semnul generozității a stat gestul actorului Claudiu Pintican, care a dublat lectura versurilor alese de autori pentru prezentarea în plen, cu un model de interpretare absolut personală ca spontaneitate și dozare a tonului, interpretare realizată cu profesionalitate exemplară la Scrisoarea I și Glossă de Mihai Eminescu, la Corydon de Radu Stanca și Mama de Titina Nica Țene. Valorificarea acestei “surprize” actoricești în edițiile viitoare ar fi de natură să ridice calitatea lecturii unor texte, care merită să-și arate strălucirea adevărată în fața unui public iubitor de frumos ca cel de la Festivalul bistrițean. Nu ar trebui să lipsească pe viitor de la dezbaterile și prezentările sesiunii festivalului nici liceenii talentați în domeniul literaturii, care ar avea multe de aflat și învățat din expunerile scriitorilor invitați.
Desfășurarea programului dens, bine dozat în spațiul celor trei zile de festival, etalarea unor largi forme ale artisticului, care să sensibilizeze publicul de diferite vârste și stadii de inițiere în domeniul culturii, dialogul scriitorilor din țară cu artiști de peste hotare au asigurat Festivalului Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu” de la Bistrița o înaltă calitate, datorată echipei organizatoare a evenimentului, pe care țin să o felicit cu deplină convingere și cu sinceră prețuire.