Cartea, mai aproape de bistriţeni. Bistriţa, mai aproape de Europa

Trei biblioteci stradale aduc Bistriţa mai aproape de Europa. O idee care funcţionează deja la Dusseldorf, în Germania, agreată de arhitectul şef Monica Pop, a fost pusă în operă şi de municipalitate. În proximitatea Bisericii Evenghelice, în zona Big şi la Lamă, au fost amplasate trei biblioteci stradale, de la care bistriţenii pot împrumuta un volum de poezie, un roman din literatură română sau universală.

Ovidiu Creţu, edilul municipiului Bistriţa, se arată mai mult decât optimism că şi de ceastă dată bistriţenii vor trata “europeneşte” un proiect de suflet.  

„Unul dintre semnele devenirii noastre europene este şi biblioteca stradală. Ceea ce am văzut că este bun pentru Europa aducem şi la noi. (...) Am dorit să aducem cartea aproape de cel care doreşte să o citească. Nu ştiu dacă are timp un sfert de oră, o jumătate de oră, pe o bancă aici sau, dacă găseşte o carte bună, să o ducă acasă s-o citească. Ideea este să aducem cărţile aproape de cititori. Ştiu că în Bistriţa sunt foarte, foarte mulţi oameni care au cărţi acasă, care le-ar dona, dar nu le mai colectează nimeni, nici măcar bibliotecile săteşti. Atunci am venit cu această idee, de a face biblioteca stadală, în care oricine poate lua o carte, să o citească şi, bineînţeles, să o pună şi înapoi. Mai mult, dacă cineva dorşete să pună o carte- două, nu avem nimic împotrivă. Cine doreşte, în schimb, să alimenteze fondul de carte cu volume mai multe, trebuie să vină, la Serviciul arhitect-şef şi apoi se distribuie cărţile la toate celelalte biblioteci”, a explicat primarul Creţu .

         Potrivit acestuia, cele trei zone unde au fost amplasate bibliotecile stradale au fost alese pentru că se pretează la socializare, sunt frecventate de adolescenţi, elevi.

  „Cum doresc să funcţioneze în continuare. Regula e cea care am spus-o: iei o carte, o pui înapoi, poţi să mai pui una. Nu sunt aşa de visător să nu cred că unii vor uita să le aducă înapoi. De aceea, facem solicitarea ca, în primul rând, cărţile să fie aduse înapoi, ca să se bucure şi alţii de ceea ce s-a bucurat primul cititor. În al doilea rând, pune o carte în locul celei pe care vrei să o ţii neapărat acasă. În al treilea rând, donează cărţi, dacă sunt 1-2, poţi să le pui direct în bibliotecă, iar dacă donezi mai multe, vino la noi, la Primărie. Astfel se va face un stoc de carte ca să alimentăm trei biblioteci stradale, pe măsură ce ele se vor goli, dacă se vor goli”, a explicat Ovidiu Creţu.

                 Printre cărţile care au fost donate figurează şi „Moara cu noroc” (Ioan Slavici), primită de un bistriţean, în 2001, drept răsplată pentru premiul I.

Iubitor de carte, primarul Creţu a făcut referire şi la volumul „Un pod prea îndepărtat” (Cornelius Ryan), „o carte dragă” lui, care prezintă povestea unei operaţiuni militare eşuate a Aliaţilor, În Olnada, în timpul celui de-al doilea război mondial. De altfel, şi primarul a donat „un sac de cărţi”, în prezent fiind adunate aproximativ 970 volume, mare parte prin grija funcţionarilor Primăriei.

 În loc de concluzie...

„Eu am mare încredere în europeanul bistriţean, în cetăţeanul municipiului Bistriţa, care este conştient de faptul că acest lucru ne apropie sau ne duce în Europa, şi că va acţiona în mod corespunzător. Eu am văzut multe alte exemple, precum grija faţă de parc sau faţă de alte obiective realizate cu bani buni, care sunt jaloane europene şi care au fost tratate europeneşte de bistriţeni. Cred că acest lucru se va întâmpla şi aici”, a precizat primarul Creţu.