Cartea „Valori de altădată – În vârful peniţei, vol. VII” întâmpină FESTIVALUL „Rapsodia trişcaşilor” – ediţia din anul 2011

Harnicul scriitor al plaiurilor năsăudene, dascălul Ioan Mititean este un prieten al satelor de pe Ilve. L-am remarcat, cu ani în urmă, la una din sărbătorile Leşului, într-un moment în care, printr-un telefon mobil, comunica unui ziar local modul în care se desfăşoară sărbătoarea satului. Atunci, dintr-un sentiment de solidaritate cu satul, relata cât de frumoase sunt costumele populare îmbrăcate de săteni, aceştia „înflorind” Coasta notarăşului – locul unde s-a desfăşurat activitatea culturală tradiţională „Rapsodia trişcaşilor”. Împreună cu doamna Lucreţia, au fost prezenţi mereu la această sărbătoare.

Se pare că, în sufletul domnului Ioan Mititean, există un loc aparte pentru leşeni, deoarece, aproape toate cărţile pe care le-au scris leşenii au fost citite şi recenzate de Domnia Sa, dar şi susţinute, atunci când au fost lansate. Excepţie fac cele două cărţi scrise de pictorul Andrei Medinski, cărţi rare, epuizate. Mai mult, familiei Mititean nu i-a fost greu să bată drumuri mai îndepărtate – până la Oradea, unde a susţinut-o pe doamna Ioana Precup, la Chiuza, să fie alături de Veronica Oşorheian ori la Alba Iulia, unde ţinutul năsăudean şi ţinutul secaşelor – alt ţinut binecuvântat de Dumnezeu, din zona Blajului, şi-au dat mâna, întru slăvirea limbii şi a neamului, mai ântâi, la Biblioteca Judeţeană Lucian Blaga, apoi, la o seară de neuitat, în casa scriitorului Ioan Popa – de loc, din Roşia de Secaş.. La Târgu Mureş, când solista noastră de renume, Mărioara Precup a fost sărbătorită pentru cei 50 de ani de activitate artistică, alături de trişcaşii din Leşu, familia Mititean a fost prezentă la sărbătoare, alături de formaţia de trişcaşii din Leşu, conduşi de primarul Nicolae Grigore Lupşan. Atunci, la întoarcerea spre casă, domnul Ioan Mititean a promis trişcaşilor leşeni că o să le găsească un loc de neuitare şi de cinstire, într-una din cărţile sale. S-a împlinit această promisiune, trişcaşii din Leşu ocupând capitolul V, pp.370 – 440 (cartea are 7 capitole şi 488 de pagini) din publicaţia VALORI DE ALTĂDATĂ În vârful peniţei. Vol. VII, Ed. Napoca Star, 2011.

Capitolul I propune întâlnirea cu o serie de autori, amintind pe regretata Codruţa Aron Vârtic, pe Dumitru Popiţan, Valer Petrehuş, regretatul Alexandru Misiuga, Gavril Avram, Raveca Vlaşin, Gheorghe Pleş, Vasile Tutula, Elisabeta Luşcan, Ioana Precup, Veronica Oşorheian, Romulus Berceni şi mulţi alţii.

Capitolul II este dedicat şcolii şi oferă o serie de materiale semnate de Ioan Mititean, mare parte dintre acestea apărute, de-a lungul vremii, în cotidianul „Răsunetul”.

Capitolul III prilejuieşte întâlnirea cu directorii liceului grăniceresc, începând cu anul 1863, când la conducerea instituţiei era academicianul Grigore Moisil, capitolul încheindu-se cu anul 2011, când instituţia este coordonată de profesoara Reghina Vâju.

Capitolul al IV- prezintă câţiva oameni care au fost şi au convieţuit în adevăr şi dreptate.

Capitolul V, aşa cum am amintit, este intitulat „Trişcaşii din Leşu”.

După cum se precizează la pag. 402, materialul despre trişcaşii din Leşu a fost realizat de învăţătoarea Mariana Bosbici, motiv pentru care o felicităm şi, în numele trişcaşilor, dar şi în numele sătenilor, îi mulţumim.

Paginile 408 – 415 reliefează date şi ilustraţii despre familia institutoarei Mariana Bosbici. O familie frumoasă, preocupată şi implicată în cultura locului.

În acest capitol, mai întâi se face o prezentare a instrumentului de suflat numit trişcă şi o prezentare de ansamblu a trişcaşilor, începând cu anul 1953, când profesorul Tudor Jarda a ajuns la Leşu.

Ca o datorie de onoare, se evidenţiază cei care au făcut parte din formaţia de trişcaşi, dar, din anumite motive, la ora actuală, nu mai activează. Sunt menţionaţi: Simion Andron, Anton Petri, Ştefan Nechita Artene, Simion Avram, Simion G. Avram, Grigore Avram, Anton Bâgi, Leon Bâgi, Grigore Bindean, Sandu Bâgiu, Gigel Bodnar, Dănuţ Borgovaan, Sandu Borgovan, Valer Borgovan, Ioan Buta, Ion Constantin, Valer Corci, Alexandru Dragotă, Călăment Dragotă, Petrea Dragotă, Miluţ Drevici, Mihăilă Drevici, Ştefan Feldrihan, Grigoriţă Gomboş, Ioan Leonte, Ion Mihăese, Emil Persecă, Valer Petrehuş, Vasile Pop, Maxim Pralea, Maxim M. Pralea, Iacob Suci, Emil Todica, George Todica, Uţu Ureche, Pavel Ţilea, Simion Vărărean, Dănilă Zăgrean.

Cu respect şi cu recunoştinţă sunt pomeniţi trişcaşii care nu mai sunt în viaţă: Ioilă Andron, Mihăilă Bălăjan, Lenuţ Bâgiu, Ştefan Borgovan, Emil Bozbici, Ion Căilean, Doroftei Cârdan, Ioilă Chindea, George Corci, Ironim Dragotă, Valer Folfa, Ion Gomboş, Toader Ilovan, Graţian Marica, Teodor Marica, Larion Marica, Dănilă Mescanic, George Mihăese, Ioilă Persecă, Nicolae Pop, Aurel Pralea, Valer Pralea, Pavel Precup, Dănilă Savu, Emil Suci, Nechita Suci, Ioan Todica, Larion Todica, Ilie Trif şi pictorul Valer Gălan. Lor, să le fie ţărâna uşoară!

Sunt evidenţiaţi conducătorii formaţiei de trişcaşi, de-a lungul timpului: George Mihăese, prof. compozitor Tudor Jarda, Emil Pralea, Larion Marica, înv. Lenuţ Bâgiu. Cei numiţi mai sus, să aibă parte de neuitarea sătenilor. La ora actuală, formaţia de trişcaşi este condusă de primarul comunei, Nicolae Grigore Lupşan.

Nu sunt uitaţi nici directorii de cămin cultural care au susţinut formaţia de trişcaşi: Toma Artene, prof. Maria Nechiti, înv. Savira Dănilă, înv. Radu Todica, Maxim Pralea.

Materialul ilustrativ este bogat şi frumos, după cum frumoşi au fost, întotdeauna, trişcaşii leşeni. Cu date biografice apar: Anton Petri, Larion Marica (16.09.1928 – 4.03.2005), Miciu Emil, Petrea Dragotă, Bâgiu Anton, Vasile Vărărean, Ionel Dragotă, Todica Leon, Emil Cotuţ, Feldrihan Valeriu, Ionel Leşan, înv. Lenuţ A. Bîgiu, Drevici Grigore, Bâgiu Emil. Pop Gheorghe, Bâgiu Ioan, Sereţan Ioan, Persecă Sabin, pictorul Valer Gălan (24.10.1958 – 09.04.2011), Maxim M. Pralea, Lenuţ I. Bâgiu, Ilie Cristea, Dragotă Ion, Nicolae Grigore Lupşan.

Din fişele biografice, nu lipsesc nici întâmplările hazlii care menţineau starea de bună dispoziţie şi bună învoire în drumurile trişcaşilor prin ţară ori în străinătate, drumuri nu întotdeauna confortabile, dar cu rezultate bune, spre bucuria sufletului - pentru păstrarea tradiţiilor noastre străbune. Amintiri frumoase, care le vor bucura inima, la vremuri de bătrâneţe.

În extensie, Veronica Oşorheian semnează „Portretul unui leşan: Toma Artene”, dar şi „Amintiri ale unei fete de trişcaş”, în care se face vorbire despre trişcaşii Mihăilă T. Mălai, Dănilă M. Mălai şi Nechita M. Ştefan Artene – fost membru în formaţia de trişcaşi.

Cap. VI. Cuprinde diplome şi imagini de familie ale scriitorului Ioan Mititean.

Cap. VII. Un jurnal de călătorie prim America, unde familia Mititean are copiii.

Am prezentat o carte de 488 de pagini, pentru care felicităm călduros autorul şi colaboratorii, o carte căreia i-ar sta foarte bine şi în rafturile Bibliotecii Leşu, dar şi în casele vestiţilor trişcaşi care au dus horile de joc, de tihnă şi de trai, până hăt departe, spre lauda Leşului şi a locuitorilor din această parte de lume.

Veronica OŞORHEIAN