Gavrilă Neamț

Casa Cărții Bistrița: Nicolae Romulus Dărămuș, "Inocenții marii terori"

Nicolae R. Dărămuș, Inocenții marii terori, Editura Alexandria Publishing House, Suceava, 2013

Paremiologie și cartaboși
(Manifest ecologist)

Paremiologia se ocupă cu studiul și culegerea proverbelor. Iată câteva propuse de Inocenții marii terori : De cum ai intrat în păduri, ai și scăpat de colții lupului (Suntem pe Arcă!). Copiii din ziua de azi se nasc între betoane și cresc înconjurați de plastic (Omul-urs). Arborii nu fac diferență între drujba hoțului cu căruță și cea a jefuitorului legal, dotat cu TAF și remorcă. Cel care vrea armă de vânătoare e într-un fel bolnav. Inteligenții deschid drumurile, proștii umblă pe ele etc... Cartaboșii reprezintă, în bucătăria comună, produsele culinare făcute din măruntaie de porc - inimă, bojoci, ficat - amestecate cu orez și cu mirodenii. Zbanț, cârnaț! Deoarece consumabilele fiind interschimbabile se transformă rapid în crenvurști. La domnul Nicolae R. Dărămuș preparatele numite mai sus ajung un fel de personaje, după cum urmează: vânători cu burtoaie, politiceni rotofei, tuburi digestive, cefe groase, burți peste brăcinare, politicieni vâscoși, falusuri zglobii, nemeși și remeși, primul-ministru cu glas de clapon, obezi aglutinați în jurul grill-urilor iar, spre final, un filozof pântecos. În afară de asta, prin fața noastră defilează pe circa 300 de pagini, la rând, o serie de personalități pseudo și cvasicinegetice precum vânători de lei și vânători fraieri, culegători de căpriori și disprețuitori de iepuri, lunetiști de elită și elite ale nimicului, masculi de partid și vămuitori de păduri, specialiști siliconați și "specialiști" silvici, puțoi pe motociclete și căcănari în costume leopard, indivizi cu drujbe și preoți făcând slujbe, oameni frustrați și oameni de televiziune, banali cu pretenții și președinți de societăți, paznici slugarnici și bipezi obraznici, humanitrăistari netrăiți și plutocrați hămesiți, geniul obcinilor cu patrioții de paradă, cozile de topor cu diplomă de silvicultor etc.
Totodată pe padini, căldări și sihăstrii - câte ne-au mai rămas, întâlnim gotcani tocilari, mistreți trepăduși, ciute spăimoase, cerbi trăpași, căpriori cu coarne de puf, capre-negre, namile, jivine și urși pustniciți. Mintea de pe urmă, Frații desfrățiți și Cerbii toamnelor mele prezintă cititorilor excelente exerciții de stil. Pădurarul Melniciuc spintecă, la ordinul șefilor, o ursoaică proaspăt fătată (Banii). Culmea vânătorii o găsim în ecofabula Fiara și sălbăticiunea, unde braconarea ursului se face într-un mod cât se poate de modern, cu TAF-ul. Aflăm undeva că doborârea arborilor în căldare - căzănirea cum o definesc, tehnic, silvicultorii - este denumită de actualii practicanți, cloșca cu puii de lemn. De altfel pădurea este alintată de către funcționarii verzi cu apelativul Muta, pe motiv că necuvântătoarea participă la propria-i ucidere în deplină tăcere. Vrei să proiectezi un așezământ ca cel de la Gévaudan, în Carpați? Puterea locală te va respinge. Demarezi corespondența cu Brigitte Bardot pentru salvarea câtorva exemplare de lupi? Devii suspect de serviciu (Bunul simț al răului). Din povestirile d-lui Nicolae R. Dărămuș deducem astfel că sistemul în lumea reală funcționează ca haita: cel care se abține trebuie dat la o parte pentru că specimenul care fură mult este între timp promovat (Incestul național). La fabuloasa întâlnire răspund antilope, mioare, pisici, vaci, vidre, gazele și gâze, lostrițe, mierle, crocodili, tigri, păstrăvi, lipani, șobolani, chiar elefanți, șoarecele Vasile, Florilă - iedul pătat, Colțosul - vierul aspru și lacom, viței și cerbuleni, dihori cu două picioare mimând "atitudinea struțului" sau frica de stăpâni. Cartea conține, deopotrivă, 14 desene animaliere originale, negru-tăciune pe alb imaculat.
Prin urmare, dintre coperțile prezentului bestiar, un militant ecologist, profet în al 12-lea ceas, le vorbește pământenilor aflați pe corabia lui Noe despre condiția semenilor îmbrăcați cu frunze, blănuri, solzi, pene și chitină, din ape, pământ, păduri și văzduh, unde, precum în satirele lui Horațiu, de te fabula narratur. Așadar, cine are urechi de auzit, s-audă!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5