Cea mai scăzută prezenţă la vot de la revoluţie încoace

Românii au dovedit la alegerile parlamentare uninominale că, nu mai sunt interesaţi de politică. Gradul de participare la vot înregistrat duminică, 30 noiembrie, este cel mai scăzut de după Revoluţie. Dacă în 1990 au mers la urne aproape 15 milioane de alegători, în 2008, numărul acestora s-a redus la jumătate. Doar 7 milioane de români dintre cei 18 milioane cu drept de vot au ales noul Parlament al României.

Prezenţa la vot a românilor la alegerile parlamentare a cunoscut din 1990 şi până în prezent o traiectorie descendentă, numărul alegătorilor veniţi la urne scăzând la fiecare patru ani. Alegerile din 20 mai 1990 reprezintă, din punct de vedere al participării la vot, recordul alegerilor din ultimii 18 ani: 86,1% din alegători au venit la urne pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii. În cifre exacte, nu mai puţin de 14,8 milioane din cei 17,2 milioane cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat. Peste doi ani, în 1992, interesul românilor faţă de alegeri s-a menţinut la cote mari, astfel încât la parlamentarele desfăşurate la 27 septembrie gradul de prezenţă la vot s-a ridicat la 76,28%. Asta a însemnat că 12,5 milioane de alegători au călcat pragul secţiilor de votare, din totalul de 16,4 milioane cât aveau dreptul să voteze. Patru ani mai târziu, la alegerile parlamentare de la 3 noiembrie, s-a înregistrat un scor apropiat de cel din 1996. Mai exact, 76,1% dintre români au venit să-şi aleagă reprezentanţii în cele două Camere ale Parlamentului, din totalul de 17,2 milioane prezentându-se la urne 13,1 milioane.

În 2000, românii încep să nu se mai arate la fel de interesaţi de procesul electoral. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, la alegerile de la 26 noiembrie, prezenţa la urne a scăzut cu aproape 10% faţă de 1996, ajungând la 65,3%. Doar 11 milioane de români au decis atunci să voteze, din cei 17,7 milioane cu drept de vot. Trendul descrescător se accentuează şi mai tare în 2004, când, la alegerile parlamentare de la 28 noiembrie, au decis să vină la urne 58,5% din români, adică 10 milioane dintre cei 18,5 milioane cât aveau dreptul să voteze. La alegerile europarlamentare de anul trecut a fost aproape un dezastru, numai 29,4% din alegători prezentându-se la urne (5,3 milioane din totalul de 18,2 milioane cu drept de vot). Situaţia parlamentarelor româneşti a atins însă apogeul la alegerile de duminica trecută, cifrele comunicate de Biroul Electoral Central, deşi nu la fel de mici ca acelea de la europarlamentare, evidenţiind cea mai scăzută prezenţă la vot de după Revoluţie. Practic, numărul românilor care mergeau la vot în 1990 s-a redus la mai puţin de jumătate. Asta pentru că, din cei 18,3 milioane de români cu drept de vot, doar aproximativ 7 milioane au venit să voteze în sistem uninominal, gradul de participare atingând nivelul de 39,26%.