Cele 10 porunci pentru a dăinui

1. Aminteşte-ţi mereu că ţara este Familia ta!
Principele Carol a venit în 1866 în România la o vârstă la care tinerii de astăzi abia îşi termină studiile şi se pregătesc să îşi întemeieze o familie. Drumul viitorului rege Carol I în viaţă a început în familia numită România.
Oriunde s-a aflat pe glob Regele Mihai a purtat cu sine respectul şi nostalgia acestei mari familii a naţiunii române, întregită de bunicii Săi şi servită astăzi de Rege şi generaţia care-i succede. Ideea de familie, atât de afectată în această lume globalizată, este respectată şi împlinită de Majestatea Sa şi recunoscută de români ca parte esenţială a regalităţii.
Un recent sondaj având ca subiect Casa Regală îl caracterizează pe Regele Mihai drept familist (73%), credincios (64%), popular (46%) şi cinstit/moral (45%).
2. Crezi în Dumnezeu alături de poporul tău!
Regii României au petrecut mereu marile sărbători creştine alături de popor. Palatul Regal în zilele de sărbătoare devenea o casă pe care preoţii veneau să o sfinţească precum pe oricare alta. Regele Carol I obişnuia să participe la liturghia de duminică aşa cum face şi Regele Mihai, iar Ferdinand şi Maria asistau adesea la şedinţele Sinodului. În aprilie 2006, după noaptea de Înviere petrecută la Galaţi cu peste 20.000 de oameni în stradă, ziarele centrale şi locale scriau: "Gălăţenii, mai evlavioşi de Paşte în prezenţa Familiei Regale" sau "Monarhia a înviat la Galaţi".

3. Pune-i pe oameni impreună, veghează să facă lucruri bune!
În ultima parte a secolului al XIX-lea România avea nevoie de instituţii moderne europene, românii trebuiau să împlinească Marea Unire, fiind împreună de facto înainte ca documentele să consfinţească acest lucru. Sub domnia Regelui Carol I, în finalul secolului XIX şi începutul secolului XX au luat fiinţă Casa de Economii şi Consemnaţiuni, Uniunea Generală a Industriaşilor din România sau Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Astăzi, membrii Familiei Regale îşi aduc în multe ocazii pe români unii lângă alţii, îi sprijină în proiecte pentru ridicarea comunităţilor lor. Iniţiative precum "Prietenii Curţii Domneşti" din Târgovişte - a Principelui Radu -, care a pus împreună întreaga comunitate dâmboviţeană într-un proiect de milioane de euro pentru dezvoltarea durabilă a cetăţii Târgoviştei - sunt exemple concrete ale unui model de unitate. Marea majoritate a românilor (66%) doresc astăzi o implicare mai activă a Casei Regale în democratizarea şi dezvoltarea României. De asemenea, 58% din populaţie apreciază utilitatea Casei Regale în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

4. Inclină-te în faţa curajului şi a jertfei şi arată-ţi mereu recunoştinţa!
La 25 de ani de la câştigarea Independenţei Regele Carol I întreprinde o vizită în locurile unde s-au dat luptele în timpul războiului. Periplul începea la Rusciuc, apoi regele vizitează localităţile unde se purtaseră lupte şi asistă la serviciul divin din capela de la Plevna, ridicată pe fostul câmp de luptă. După Primul Razboi Mondial istoricii consemnează periplul diplomatic al Regelui Ferdinand si al Reginei Maria intre 9-14 aprilie 1924 în Franţa, cu oprire la Strasbourg pentru a onora prizonierii români capturaţi în nordul Moldovei şi morţi în Alsacia. În 2005, Majestăţile Lor Regele Mihai si Regina Ana precum si Principele Radu au călcat pe urmele soldaţilor români cazuţi la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma cu 60 de ani - în Slovacia şi Cehia.

5. Ajută-i pe cei fără de ajutor!
Numita de către oameni Mama Regina, Mama răniţilor ori Regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe front, Maria a României a fost prezentă în punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război Mondial, a suferit în refugiu alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei schilodiţi.
In 1943, Regina Ana cere permisiunea mamei sale sa meargă pe front în Europa, sub culorile patriei ei, Franţa. Mama acceptă iar Ana de Bourbon-Parma va fi împreună cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. Primeşte "Crucea de război" franceză.
Imediat după sfârşitul abrupt al dictaturii comuniste, ASR Principesa Margareta revine în ţară şi înfiinţează "Fundaţia Principesa Margareta a României", ajutând din 1990 încoace copiii din orfelinate, bătrânii fără ajutor, aducând miliarde de lei în proiectele de sprijin pentru cei nevoiaşi. 70% dintre români cunosc astăzi şi apreciază efortul Principesei Margareta şi al fundaţiei pe care o conduce.

6. Fii cu un pas înainte şi lasă lucruri bune în urma ta!
În ultima decadă a domniei Regelui Carol I, România organizează "Expoziţia Naţională Română - 1906", a doua ca anvergură de pe glob la începutul secolului XX, dupa Expoziţia Universală de la Paris, din 1900. Punerea pietrelor de temelie, întemeierea de instituţii, sfinţirea de biserici, dezvelirea de monumente de for public şi multe alte gesturi de ctitorire completează efortul înspre dezvoltare şi europenizare pe care Familia Regală Română l-a făcut începând cu a doua parte a secolului al XIX-lea. Regele Mihai a pledat cauza României pentru NATO în 1997 şi 2002. Principele Radu, prin instituţia numită Biroul Reprezentantului Special, susţine cauza României pe drumul către prosperitate peste tot în lume şi aduce în interiorul comunităţilor româneşti exemple vii ale Europei şi ale lumii libere. AS Principele Radu este patron al Camerei de Comerţ Româno-Britanică, ofiţer activ în armata română şi membru fondator al asociaţiei "CASA NATO". În opinia românilor, Familie Regală înseamnă "păstrarea tradiţiilor" (73%), "mândrie naţională" (59%) şi "identitate naţională" (52%).

7. Nu uita că eşti om şi bucură-te de asta!
Carol I îşi făcea ori de câte ori putea plimbarea călare dis-de-dimineaţă. Apoi veneau la raport miniştrii. De la Majestatea Sa Regina Ana te poţi aştepta tot timpul la o glumă. De fumat, a fumat serios până foarte de curând, când medicii i-au interzis acest lucru. Regele Mihai îşi conduce maşina ori de câte ori are ocazia. Noroc pentru însoţitori că cifra 200 de pe bordul maşinii indică km/oră, nu mile/oră.

8. Fii atent că românii sunt ospitalieri! Şi celelalte popoare trebuie să ştie!
In 1904 Regele Carol şi Regina Elisabeta, împreună cu perechea princiară însoţită de cei doi copii mai mari, întreprind o excursie pe Dunăare de la Turnu-Severin până la Cazane şi de acolo în jos până la vărsarea în mare. În deplasarea pe Dunăre, care avea loc la sfârşitul primăverii sau începutul verii, Familia era insoţită de doamne de Onoare, suite militare, miniştri din Guvern, personalităţi care aveau legătură cu lucrările ce urmau sa fie vizitate în cursul deplasării - de exemplu Anghel Saligni sau Grigore Antipa. Bulgarii şi sârbii foloseau prilejul călătoriei pe Dunăre pentru a-l saluta pe suveranul României printr-un demnitar sau un prinţ moştenitor. În luna iunie 2004, aceasta tradiţie a fost reluată de Familia Regală, la iniţiativa Principesei Margareta şi a Principelui Radu, după 100 de ani. "Româania - o călătorie regală" a adus în fiecare an de atunci numeroşi oaspeţi străini şi personalităţi europene pentru a cunoaşte România într-un cadru elegant şi lipsit de rigiditatea întâlnirilor oficiale. "Institutul Regal de Management al Ospitalităţii" este proiectul creat de Familia Regala împreuna cu prestigioasa Şcoală Hotelieră din Lausanne şi partenerul român al acestora - Institutul Irecson, pentru a învăţa tinerii care au ales ospitalitatea ca profesie să se perfecţioneze la cele mai înalte standarde mondiale. "Proiectul integrat Săvârşin" este iniţiativa Principesei Margareta de a reda viaţă comunităţii rurale Săvârşin prin dezvoltarea agroturismului, economiei rurale locale, agriculturii ecologice, tradiţiilor şi meşteşugurilor, a vieţii sociale a comunităţii, împreună cu deschiderea castelului regal şi a parcului înspre viaţa publică românească (educaţie, turism, cultură, tradiţii). Principesa intenţionează să reînvie spiritul locului, aşa cum a fost el creat de Regina-mamă Elena.

9. Crezi în ceea ce faci, în timp vor crede şi alţii!
Călătoria Reginei Maria în Statele Unite ale Americii din 1926 nu a fost apreciată la Bucureşti, i s-a reproşat că a vorbit de o maniera prea directă despre situaţia economică a ţării în efortul ei de a atrage capital în România. Americanii au fost însă deosebit de entuziasmaţi, astfel că New York, Chicago şi alte metropole americane păstrează încă memoria trecerii reginei.
La 80 de ani distanţă, Principele Radu iniţiază "Turneul prieteniei" (The Friendship Tour). Presa centrală reflecta acest lucru în doar câteva articole secundare. Americanii transformă, în fiecare mare oraş, primirea facută Alteţei Sale într-un compliment direct adus României.

10. Nu aştepta de la oameni mai mult decât pot ei da!
Principele Carol acorda atenţie unei bune relaţionări cu aristocraţia română de tradiţie şi cu elita militară, academică şi culturală a vremii. El urmărea o cunoaştere mai bună a ideilor şi concepţiilor acestora invitându-i la masă, într-un cadru mai puţin oficial decât cel creat de o audienţă. Punctualitatea era uneori neglijată de invitaţi, aşa că Principele suveran începea dineul fără să îi mai aştepte. Nici Regele Mihai nu a aşteptat ca efemeridele României recente să-i aşeze Familia în cărţile de istorie (aşa cum se cuvine, cu trecut, prezent şi viitor), ci s-a aşezat singur în contemporaneitatea europeană a României mileniului III, conjugând un destin din trei secole: XIX, XX şi XXI, în felul următor: Carol şi Elisabeta, Mihai şi Ana, Margareta şi Radu.

*Notă: Textele aparţin Principelui Radu şi domnului Cornel George Comşa, consilier al Principelui între anii 2002 şi 2006. Detaliile istorice şi anumite elemente inedite le datorăm lucrării de disertaţie "Ceremonialul Curţii Regale a României începand cu anul 1866" a doamnei Alexandra Arnăutu, şef de Cabinet al ASR Principesei Margareta.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5