Colaborări cotidiene

Aşa cum apele line şi adânci ascund peşti mari, tot aşa chipul blând şi luminos, modestia şi dăruirea cu care este înzestrat profesorul Mircea Daroşi ascund unul dintre cei mai prolifici oameni de cultură ai Văii Someşului. Acelaşi lucru, dar cu alte cuvinte spune şi Dumitru Munteanu în „Scriitori la frontiera Mileniului III – Dicţionar critic”, vol. I (Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2009), despre profesorul-scriitor Mircea Daroşi: „Monografist autentic, publicist şi cercetător dedicat fenomenului cultural şi spiritual, analist competent şi fin, dar şi scriitor cu vocaţia evocării, îşi construieşte cu fiecare carte scrisă şi publicată, o identitate literară vizibilă, adevărată şi originală. Modest în apariţii publice, împletind benefic o carieră literară cu una didactică, Mircea Daroşi este un nume de referinţă în arealul spiritual rebreniano-coşbucian”, fragment care apare pe coperta IV al celei mai recente cărţi a lui Mircea Daroşi, din Nepos.
În „Colaborări cotidiene”, apărută la Editura Aletheia din Bistriţa, într-o grafică deosebită, autorul a adunat cea mai mare parte a colaborărilor sale de ani şi ani de zile la ziare, reviste judeţene şi centrale, în lucrări literare sau de specialitate, dar şi unele opinii ale celor care au scris despre volumele anterioare ale sale.
Aşa cum mărturiseşte în „Argument”, autorul a iubit întotdeauna condeiul, fapt pentru care a început să colaboreze la ziare încă de la vârsta de 14 ani ca şi corespondent voluntar, o iubire pe care nu a uitat-o nici acum, ba din contră, s-a intensificat. A început cu „Ecoul” (Bistriţa), Făclia (Cluj) şi „Atheneum” (Tg. Mureş), apoi „Răsunetul” (Bistriţa) cotidian căruia i-a rămas fidel şi cu care are cea mai prodigioasă colaborare. De asemenea, a publicat în „Tribuna Învăţământului”, „Magazin istoric”, „Revista de pedagogie” etc.
Volumul de faţă (Colaborări cotidiene) este structurat pe douăsprezece capitole cuprinzând teme distincte: Vatră de istorie şi spiritualitate – în care evocă Neposul – satul său natal, scoţându-l din anonimat; Radiografii literare – aduce în actualitate personalităţi autohtone sau naţionale; Adevăruri care ne dor – capitol despre care spune totul moto-ul care-l precede „Musteşte pământul de ură sub noi/ Şi-n sufletul nostru e noapte”; Crâmpeie din inima istoriei – începe cu strămoşii noştri Decebal şi Traian, continuând cu Al. I Cuza, Ştefan cel Mare, Moş Ion Roată – simbolul Unirii, Mihai Viteazul, Grănicerii năsăudeni, participarea neposenilor la toate campaniile militare şi jertfa lor pe câmpurile de luptă; Tradiţii şi obiceiuri străbune – naşterea, botezul, nunta etc.; Umbrele istoriei – dezbate nevoia aflării adevărului prin „istoria orală” sau „istoria timpului prezent”, grupările de rezistenţă anticomunistă şi urmările lor (un capitol sfâşietor); Spiritualitate creştină – în care sunt prezentate sărbătorile creştine de peste an, fiecare cu obiceiurile sale, dar şi lăcaşele de cult; Simboluri – începe cu cele biblice, continuă cu cele ale naturii, cel al unităţii noastre naţionale (hora)… încheind cu simbolul României – tricolorul; Lumina din sufletul dascălului – evocă figuri ale dascălilor (înaintaşi sau colegi); Mama – Icoana sufletului nostru – singura divinitate pe pământ, dătătoare de viaţă, simbol al continuităţii omenirii… „Mama înseamnă casă şi fericire, linişte şi libertate, lacrimă şi zâmbet, nesomn şi energie…”; Opinii critice – capitol care cuprinde opiniile unora dintre cei care au scris pe marginea celor opt volume publicate de autor până la acest al nouălea tom, dar şi scrisori ale unor prieteni sau cititori care i-au adresat cuvinte de suflet, de admiraţie şi respect, pe care Mircea Daroşi le merită din plin. Ultimul capitol – Scrisori, diplome, lansări de carte – încheie volumul „Colaborări cotidiene”.
Pentru cărţile deja editate, dar şi pentru cele ce vor urma, îl felicităm, dorindu-i sănătate şi putere de muncă.