Colegiul Prefectural, “un ghiveci” condimentat de discursurile primarilor

Şedinţa Colegiului Prefectural, derulată ieri la Palatul Administrativ, s-a dorit a fi “doi în unul”, adică au fost invitaţi atât şefii instituţiilor deconcentrate, cât şi primarii bistriţeni. Până la urmă, s-a dovedit a fi “o tocăniţă” cu prea multe subiecte, niciunul dus până la capăt, pentru că în discuţie au fost luate proiectele europene, starea infrastructurii rutiere, monumentele istorice, bugetele locale, asistenţa socială (venit minim garantat şi alocaţia familială), poliţia locală, păduri… Discuţia a ajuns, cum era de prevăzut, în zona politică, primarii Opoziţiei reclamând modul politic de distribuire a fondurilor, inclusiv a celor europene, în timp ce prefectul Cristian Florian invoca criteriul competenţei.

Una peste alta, orice problemă poate fi rezolvată printr-un telefon dat prefectului sau printr-o notificare scrisă, aşa cum a recomandat Florian. Pentru ceilalţi cârcotaşi locali, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Luca Iancu, le-a transmis “să respecte actuala guvernare”, pentru că toate proiectele europene au fost câştigate în această perioadă.

Prefectul Florian: Vrem ca, până în 2012, în fiecare localitate să avem în derulare un proiect european

Prefectul Cristian Florian îşi doreşte ca fiecare primărie să acceseze, până în 2012, un proiect cu finanţare europeană. La şedinţa Colegiului Prefectural, înaltul funţionar public a prezentat succint un bilanţ al proiectelor aprobate sau aflate în implementare. Potrivit acestuia, pe Măsura 322 ("Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunăţăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale") sunt avizate favorabil 27 de proiecte, la care se adaugă un alt proiect integrat propus de administraţiile locale din Şanţ şi Lunca Ilvei. Pe Măsura 125 (Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii), din cele 39 de proiecte aprobate la nivel naţional, o treime sunt din Bistriţa-Năsăud, “ceea ce a atras invidia multor oameni din alte judeţe”, a declarat prefectul.

Acestor programe derulate de primării, li se adaugă, cele două proiecte majore în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Pentru extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată (Axa Prioritară 1), Bistriţa-Năsăud are un proiect aprobat în valoare de 83 milioane euro, în timp ce pentru dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor (Axa prioritară 2) finanţarea este de peste 36 milioane euro.

La aceste proiecte a făcut referire Luca Iancu, când a cerut primarilor să respecte Guvernul. Vicepreşedintele CJ a precizat că patru proiecte pe Măsura 431 (Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului) au fost aprobate din judeţul Bistriţa-Năsăud. Încă o dată, respect!

Cu toate acestea, există şi primari mai puţin mulţumiţi. Ştefan Sângeorzan din Feldru a declarat că proiectul depus pe Măsura 322 de CL Feldru a fost respins strict pe criterii politice, iar în ceea ce priveşte Măsura 125, primăria nu a putut depune proiectul pentru că drumurile forestiere nu au fost transferate de la Direcţia Silvică Bistriţa în proprietatea administraţiei locale. Primarii Vasile Borş (Maieru) sau Sorin Mititean (Şieu-Măgheruş) s-au plâns de tergiversarea începerii lucrărilor după semnarea contractului, cauzată de întârzierea emiterii unor avize etc.

“Când întâmpinaţi dificultăţi, faceţi o notificare, daţi-mi un telefon şi se rezolvă”, a concluzionat prefectul.

Nici în 2011,

Primăriile nu au bani pentru asistenţii personali

Mai mulţi primari din judeţ s-au plâns că nu dispun de fonduri suficiente pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, solicitând amendarea legii, astfel ca aceste cheltuieli să fie preluate la nivelul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale după modelul ajutorului social.

Primarul comunei Maieru, Vasile Borş, a precizat că, la nivelul localităţii pe care o conduce, au fost alocate sume mai mari pentru plata asistenţilor persoanelor cu handicap decât cheltuielile de personal ale aparatului propriu. Între timp, susţine Borş, unele dintre persoanele cu handicap care au nevoie de aceşti însoţitori fie lucrează în domeniul silvic, fie conduc autovehicule, deşi au certificate pentru nevăzători…Şi Ioan Bob, primarul Şintereagului, s-a plâns de lejeritatea cu care s-ar acorda acest tip de certificate pentru persoanele cu dizabilităţi.

Despre lipsa fondurilor pentru asistenţă socială a dat explicaţii Alexandru Năşcan de la Rodna. În 2010, la nivelul localităţii, au fost cheltuiţi peste 400.000 lei pentru asistenţii personali, în timp ce de la Guvern au venit cu această destinaţie 161.000 lei. Anul acesta, Primăria Rodna va trebui să plătească 42 de personae, nu doar 38.

De altfel, şi Ioan Pintea, şeful Trezoreriei Bistriţa, remarca faptul că pentru asistenţii personali, pentru judeţul nostru au fost asigurate doar 48,9% din fondurile necesare. Restul banilor ar trebui să vină de la bugetele locale, dar majoritatea nu au bani…

Soluţia stă la mâna Guvernului prin preluarea integrală a acestui tip de cheltuieli sau prin înăsprirea condiţiilor de acordare a certificatelor pentru persoanele cu handicap, inclusiv a posibilităţii de a avea asistent personal.

Banu-i ochiul dracului!

Proxima şedinţă a Consiliului Judeţean când vor fi împărţite fonduri către autorităţile locale a creat deja tensiuni între primari. Conform legii, până în 10 februarie, consiliile locale ar trebui să adopte bugetele locale, iar până în 15 februarie hotârârile respective trebuie depuse la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, a anunţat şeful Trezoreriei Bistriţa, Ioan Pintea.

De cealaltă parte, primarii au menţionat că s-ar apuca de lucru dacă ar avea şi sumele pe care le va distribui Consiliul Judeţean. De la acest subiect a început şi schimbul de replici acide, între primarii PSD şi prefect sau între edili ai diferitelor formaţiuni politice. Normal, banii sunt miza.

Primarul Nicolae Anghel de la Coşbuc a criticat şi …”criteriile obiective”, stabilite de lege, prin care sunt împărţite fondurile de către DGFP Bistriţa-Năsăud – populaţie, suprafaţă, venituri. El şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de Consiliul Judeţean, solicitând ca la şedinţa în care va fi adoptat bugetul să fie convocaţi şi primarii. “Anul trecut am primit 10.000 lei. Ce să facă cu aceşti bani, când doar iluminatul public costă peste 25.000 lei. La Coşbuc s-a stins lumina, în timp ce la colegii de la Putere mai au încă beculeţele de la sărbători. Vrem să fie cât de cât echitate, dacă vreţi să ne mai vedem şi să ne mai privim în ochi (…) Terminaţi cu măgăriile!”, a spus primarul din Coşbuc. Despre alocări discreţionare a vorbit şi primarul Becleanului, Nicolae Moldovan, în timp ce replica a fost dată de edilul din Maieru care a spus că la fel au procedat şi guvernele anterioare.

Aceasta a fost doar repetiţia pentru spectacolul oferit, în fiecare an, la Consiliul Judeţean. Din păcate, acest buget îi învrăjbeşte pe primari, mulţi dintre ei în funcţie încă de când prefectul de-abia dădea admitere la liceu…