Colţul filatelistului

Pentru o necesară sistematică filatelică

3.Obliteraţii particulare

Acestea sunt nepoştale, dar se aplică pe corespondenţe cu aprobarea poştei naţionale. Astfel ele ajung să aparţină patrimoniului colecţionistic şi filatelic autohton.

Menţionăm în acest sens, poştele fluviale, în principal cele aparţinând Imperiului Habsburgic, „ERSTE K.uk, DONAUDAMPFSCHIFFAHRT GESELLSCHAFT”, prescurtat DDSG care, cu aprobarea poştei imperiale emite timbre proprii şi utilizează ştampile proprii. În acest caz, aplicarea timbrelor firmei şi obliterarea cu ştampilele firmei, nu reprezintă francare poştală ci documentarea faptului că a fost achitată taxa de transport pe fluviu. La destinaţie taxele poştale erau achitate PORTO.

Aceleaşi lucru se poate spune despre transporturile poştale pe lacul Balaton Z.S.G.T.

Un alt aspect îl relevă emisiunile particulare şi ştampilele proprii ale unor staţiuni turistice, în special montane. Ele sunt posibile numai cu aprobarea poştei, astfel că piesele din această categorie devin şi sunt filatelice, tocmai pentru că au girul poştei naţionale.

Spre exemplu, HOHEN RINNE, din categoria poştelor locale turistice, emisiuni şi obliterări ale staţiunii Păltiniş, atestau achitarea taxelor de drum (transport) din staţiunea care nu avea oficiu poştal în teritoriul ei, până în prima localitate în care funcţiona un oficiu poştal. De la acel oficiu poştal, corespondenţa sosită din staţiune era francată şi astfel se încasau taxele poştale aferente.

4.Alte tipuri de anulări poştale

- cu creion chimic, peniţa etc. (zise de mână)

- cu ştampila dublă (o ştampilă pe partea gumată şi o alta pe faţa timbrului)

- cu ştampila goarnă poştală (piesele din ce în ce mai rare)

- cu semnătura căpitanului de poştă

- cu ştampile mute.

Va urma

Mihai Lucian Valea