CUSTODIA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

- Care este baza legală care reglementează ofertarea de custodie pentru ariile naturale protejate?

Autorităţile publice pentru protecţia mediului din România, având ca bază “Metodologia de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare” – Anexa nr.2 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816/07.12.2010, au declanşat acţiunea de ofertare a suprafeţelor respective.

- Când şi cum se organizează sesiunea de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate ?

Sesiunea de atribuire se organizează în a treia lună din fiecare semestru. Atribuirea în custodie a unei arii protejate, la o persoană fizică sau juridică, chiar dacă nu este o soluţie foarte bună, în această etapă este utilă. Ea nu este practicată în ţările din vestul Europei unde s-a dovedit că numai autorităţile sau comunităţile locale pot asigura protecţia şi administrarea ariilor naturale respective.

Lista ariilor naturale protejate din România, inclusiv din judeţul Bistriţa-Năsăud, nu a suferit schimbări, în timp, deşi unele dintre ariile protejate s-au modificat, au suferit un puternic impact, în principal antropic şi subordonat, datorită acţiunii factorilor naturali, de ordin climatic, hidrologic, geologic, etc.

Aceste modificări, antropice sau naturale, au condus la dispariţia elementelor naturale de valoare (obiectivelor de conservare) care au stat la baza înfiinţării ariei naturale protejate.

- Ce se întâmplă cu aceste arii naturale protejate, care s-au degradat? Respectivele arii nu trebuie oferite în custodie ci trebuie eliminate din lista ariilor naturale protejate. Specialiştii care au propus protecţia suprafeţelor cu valoare deosebită, ştiinţifică, estetică etc. ca arii protejate (rezervaţii naturale) trebuie, cu acordul autorităţilor de mediu, să revadă suprafeţele şi să facă propuneri de păstrare şi protecţie sau de eliminare din rândul ariilor naturale protejate.

- În urma impactelor antropice şi naturale calitatea şi numărul ariilor naturale protejate va scădea, fapt care va duce la slăbirea calităţii mediului. Ce ar trebui făcut în scopul refacerii ecologice, în perspectivă?

Aceste activităţi şi demersuri nu exclud posibilitatea includerii în rândul ariilor naturale protejate a noi suprafeţe sau obiective.

În judeţul Bistriţa-Năsăud există pe lista ariilor naturale protejate suprafeţe care au suferit modificări intense. Intensitatea impactului face ca statutul lor să fie reconsiderat; ele trebuie eliminate din lista ariilor naturale protejate.

- Se pot exemplifica situaţii de acest fel în judeţ?

O astfel de arie naturală, aflată pe lista celor protejate şi care trebuie eliminată, este “Masivul de sare de la Sărăţel”, care nu poate fi refăcută ecologic.

Alte arii naturale protejate, cum sunt: “Vulcanii noroioşi (“La Gloduri”) de la Monor”; “Pădurea Posmuş”; “Piatra Fântânele”; “Zăvoaiele Borcutului”, necesită acţiuni de refacere ecologică rapidă.

În acest fel reducerea, simplă sau drastică, înceată sau rapidă, iar apoi dispariţia unor componente bio- sau geo - , să fie stopată.

Necesitatea abordării periodice a studiului ariilor naturale protejate, pentru a constata intensitatea modificărilor negative în timp sau absenţa lor este obligatorie.

Interviu cu Cercet. Şt.1. Dr. Ioan Chintăuan

Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii (CMN)

Subcomisia Cluj, realizat de Niculae Vrăsmaş.