De Paşte, în casa Pictorului Verde din Nepos

De Sfintele Sărbători Pascale, casa Pictorului Verde din Nepos, Nechita Bumbu, s-a îmbogăţit spiritual. Şi-au dat întâlnire copiii şi nepoţii, totalizând în jur de 20 de persoane, care au adus lumina la fereastra sufletului, prin zâmbete de bucurie, că inima le bate acasă.
Aici, în celălalt sat, cum spun vărărenii este o casă mai specială, căptuşită cu sute de tablouri pictate cu măiestrie de gazda casei, care are permanent uşa deschisă spre cei care doresc să afle adevărul prin artă. Casa părintească este cea mai specială locuinţă, deoarece cei şase copii ai maestrului în ale picturii, şi-au petrecut cele mai frumoase amintiri ale copilăriei şi simt o atracţie faţă de ea. Fiecare casă are ajunsurile şi neajunsurile, dar atunci când te afli în ea simţi că totul este perfect.
Chiar dacă s-au mutat în alte locuinţe, în ţară sau înafara ţării, glasul blând şi dulce al casei părinteşti îi cheamă în leagănul ei. Ea nu se uită şi este cea mai sfântă amintire a copilăriei. Amintirea primilor paşi, a boacănelor şi năzdrăvăniilor juvenile, a tot ce este mai curat şi mai bun în sufletul nostru.
Păşind pragul casei, zâmbetele au creat un curcubeu al lacrimilor, aruncându-se cu toţii în cele mai dragi braţe din lume, în braţele mamei Maria, care le-a umplut toate golurile din suflet şi nu a lăsat a se săvârşi răul împrejurul lor. Toate au trecut odată cu trecerea anilor, rămânând doar sentimentul acela puternic de afecţiune.
În sufletul muguraşilor din grădina lui Bumbu, acel acasă rămâne un altar în faţa căruia îngenunchează cu ochii în lacrimi de fericire, de durere, de dor şi iubire. „Oriunde ne vom duce, spun copiii Pictorului Verde, amintirile din casa copilăriei vor rămâne în sufletele noastre, stârnind emoţii de bucurie şi împăcare sufletească. Toate acestea nu se pot uita. Casa părintească nu se poate uita, nu se vinde, nu se dă împrumut. Ea se păstrează mereu vie în sufletul nostru, cu cele mai senine amintiri, amintirile dulcei noastre copilării. Casa părintească este Ţara cea mică, care ne aminteşte că aici ne-am născut, amintirea a tot ce a fost mai bun şi mai curat în viaţa noastră.”
Am fost invitaţii familiei Bumbu şi am, creat un moment literar, prezentând cartea „Duminicile Pictorului Verde” scrisă de doamna Virginia Brănescu, o scriitoare şi o pictoriţă puternică, care crede în cauză şi efect, convinsă că înţelepciunea ne ajută să rezistăm, iar pasiunile ne ajută să trăim. În acest cadru sărbătoresc am oferit familiei cartea „Amintiri de peste râu”, autor Ioan Mititean, carte care duce pe mama Maria Bumbu în lumea amintirilor, deoarece s-a născut şi a copilărit în satul de peste râu - Luşca, ce i-a fost atât cuibul protector, cât şi zborul spre lume.
Am petrecut clipe de neuitat în familia Bumbu, asistând la poveşti fel de fel, unde râsul era ca un clinchet de clopoţel al fraţilor mai mici, care au scormonit prin ungherele casei mulţimea de jucării prăfuite de timp şi uitare, zecile de şotii dosite pe rafturile de amintiri, când stăteau întinşi pe claia de fân ore în şir, până noaptea, ca să vadă stelele fredonând romanţe simple sau dansând fiecare în felul lui.