Dezbateri de un înalt nivel, la seminarul „Medicină şi Teologie”

Cea de-a doua zi a lucrărilor seminarului „Medicină şi Teologie”, manifestare de prestigiu, a debutat marţi, 15 mai,  cu oficierea unei slujbe de Te Deum în prezenţa Mitropolitului şi Arhiepiscopului Andrei, a unui numeros şi avizat public. Au fost prezenţi oficialităţi judeţene şi municipale: prefectul judeţului – Ovidiu Frenţ, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, viceprimarul Bistriţei – Cristian Niculae,  slujitori ai bisericii, protopopul de Bistriţa – Alexandru Vidican şi protopopul de Năsăud – Ioan Dâmbu, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice din judeţ şi din ţară.

          După oficierea slujbei, Mitropolitul Andrei a adus calde cuvinte de mulţumire şi apreciere la adresa mentorului acestei prestigioase manifestări ştiinţifice, prof. dr. Mircea Gelu Buta.

          Prefectul Ovidiu Frenţ, în intervenţia sa, a spus că,  chiar faptul că seminarul a ajuns la cea de-a XVII-a ediţie constituie un succes, denotă faptul că bistriţenii, şi nu numai, sunt interesaţi deopotrivă în lumea contemporană de medicină şi teologie. „Asistăm astăzi la o mişcare tehnico-ştiinţifică globală, adică impunerea unei puteri al cărui unic scop îl reprezintă o dominaţie extra şi supra culturală, independentă de credinţele tradiţionale pe care le consideră simbolice şi neputincioase”, a spus în alocuţiunea sa, prof. dr. Mircea Gelu Buta.

          „Sigur, este mult mai uşor de a face abuz de puterea ştiinţei, neglijind voit sau dintr-o judecată pripită semnificaţia ei. Dar ştiinţa, fără semnificaţie, se poate transforma într-o ameninţare. Astfel, omul spiritual, simbolizat de Adam, se poate afla la un moment dat faţă în faţă cu Albert Einstein, cel care a pus bazele teoriei relativităţii, considerat prototipul omului de ştiinţă şi în confruntarea dintre ei, ştiinţa poate juca rolul ingrat al substituirii lui Dumnezeu, iar istoria ştiinţei nu duce lipsă de astfel de exemple. Desigur, ceea ce ne preocupă pe noi se referă la răspunsurile creştin-ortodoxe pe care le aşteptăm de la provocarea unor astfel de realităţi concrete. Felul în care ne raportăm la valorile fundamentale ale credinţei ortodoxe vor determina şi atitudinile noastre în faţa numeroaselor procedee medicale, pe care prograsul ştiinţei le-a pus la dispoziţia umanităţii. Este vorba de avort, biotehnologiile şi manipularea vieţii umane, genetica şi fecundaţia in vitro, transplantul de organe, eutanasierea etc. Iată câteva interogaţii pe care aş dori să le formulăm de la început pentru ca perspectiva teologică a acestui congres să se păstreze”, spunea Mircea Gelu Buta.

          Trecându-se la dezbaterea temei „Tehno-ştiinţele şi provocările lumii contemporane”, temă moderată de Mitropolitul Andrei,  Ioan Chirilă, Ştefan Florian, Mircea Gelu Buta şi Pavel Chirilă au avut scurte intervenţii: Vasile Astărăstoae, Vasile Mihoc, Valentin Vesa, Ada Calciu şi ierom. Grigore Sandu.

          Conferinţa lui Dan Puric – „Ştiinţa mărturisitoare” a captat atenţia şi interesul participanţilor, iar în finalul seminarului, corul bărbătesc din Finteuşul Mare a oferit un microconcert de înaltă ţinută patriotică.