Din vremuri de demult. Întâmplări istorice care aduc un zâmbet

   Istoria,  „testamentul lăsat de către strămoși strănepoților ca să le slujească de tâlmăcire vremei de față și de povățuire vremei viitoare”, consemnează și întâmplări a căror lectură îți poate aduce un zâmbet sau un îndemn să pătrunzi în    …   „vremuri de demult”.

   Iată câteva exemple!

1.   Nebunul

Adolf Hitler, la ceva timp după ce a preluat puterea în Germania, face o vizită la un ospiciu din Berlin, unde se întâlnește cu un pacient internat acolo, cu care poartă o scurtă discuție. Îl întreabă, printre altele, pe acesta, dacă știe ceva istorie, întrebare la care pacientul îi răspunde cu o caracterizare amănunțită a lui Bismarck și Stresemann, oameni politici importanți pentru Germania. Întrebat dacă știe ceva de Adolf Hitler, pacientul, după un timp de gândire, îi răspunde că își amintește că acesta este un   …   fost ministru, răspuns ce îl enervează cumplit pe Hitler care începuse a se considera „geniul bun al Germaniei”. Văzându-i agitația și nemulțumirea, pacientul îi răspunde trist și abătut, „ai grijă omule, și eu am început tot așa, și uite unde   …   am ajuns !”.

2.   Paharul

Omul politic conservator Take Ionescu, într-un discurs politic își recomandă  un coleg de partid pentru a ocupa o funcție importantă, spunând că acesta este „curat ca un pahar de cristal”. Replica unui opozant vine însă imediat – „Paharul este curat, păcat doar că-i   …   gol ! ”.

3.   Replică  de   …   tată

La premierea unei piese a lui Al. Dumas fiul, un admirator îl felicită pe   …   Al. Dumas tatăl, considerând că și acesta are un oarecare merit în succesul piesei. Replica tatălui a fost promptă – „Eu am principalul merit, deoarece eu sunt autorul   …   autorului !”

4.   Examen

Medicul și profesorul german R. Virchow (1821-1902), i-a cerut la un examen unui student să vorbească despre funcțiile splinei, mai puțin cunoscute pe atunci. Studentul i-a răspuns că nu își mai amintește nimic, dar că înainte de examen la știa foarte bine. „Păcat că le-ai uitat”, a spus profesorul, „cred că erai singurul om care   …   le știa !”.

5.   Listă

Zugravul Marin Tudosie, care a refăcut la 1831 pictura bisericii Sf. Mina din Craiova, a întocmit o listă cu lucrările executate pe care a înaintat-o părintelui Ioanichie căruia îi solicita plata. În ea se specifica –

1.   „Am pus coadă nouă cocoșului lui Sf. Petru și i-am îndreptat coada

2.   Am legat de cruce pe tâlharul din dreapta și i-am pus un deget nou.

3.   Am pus o aripă Arhanghelului Gavril

4.    Am spălat pe servitoarea lui Caiafa și i-am pus roșu pe obraz

5.   Am reînnoit cerul, am adăugat două stele și am curățat luna

6.   Am înroșit focul din iad, am pus o coadă lui Lucifer și i-am ascuțit unghiile

7.   Am reparat haine Sf. Anton și i-am pus doi nasturi la antireu

8.   Fiului lui Tobias, care călătorește cu îngerul Gavriil, i-am pus curea nouă la traistă

9.   Am spălat urechile măgarului lui Avesalom și l-am potcojit

10.            Am smolit corabia lui Noe și i-am pus un petic la fund

11.           Am albit barba Sf. Nicolae

12.           Am spălat rochia Sf. Maria

13.           Am ascuțit sulița Sf. Gheorghe și am înverzit coada balaurului

14.           Am pus coada diavolului de la Sf. Marina și am cârpit toaca”.

               Prof. Augustin Rus