Dorel Cosma, un scorpion de succes

Încerc să mă regăsesc

în tot pământul

şi apa

care există sub cer,

în fiecare stea

ce sălăsluieste pe boltă,

în fiecare spin al vieţii,

în fiecare picătură

care întoarce timpul.

Mă regăsesc.

Sunt proprietarul meu universal

( Dorel Cosma, „Sunt proprietarul meu” )

Astăzi prietenul nostru Dorel Cosma schimbă prefixul. Momente de sărbătoare la Centrul Cultural Municipal Bistriţa, pe care prof. dr. Dorel Cosma îl coordonează cu succes. Dorel Cosma este o adevărată personalitate a culturii româneşti, fiind răsplătit de-a lungul timpului cu o mulţime de premii, inclusiv Oscarul folclorului.

În moment festiv, Vasile Jimboreanu va lansa cartea monografică “Sub zodiac scorpionului”. Povestea vieţii lui Dorel Cosma, un om cu puteri polarizante, captante a atenţiei nu numai a celor aflaţi în imediata sa apropiere ci a unor mase cât se poate de mari şi de eterogene ca pregătire, sex, apartenenţă politică sau religioasă. “ Sufletul ca supremă putere după care m-am condus încă de când am început să percep lumea din juru-mi va

comanda minţii, raţiunii şi vederii să devină o treime care să acţioneze împreună, într-un singur sens si scop, având ca finalizare a eforturilor lor, o carte în care personajul principal să fie el, Dorel Cosma”, se confesează autorul cărţii. Şi omul care se pricepe atât de bine la radiografierea vieţii personalităţilor, Vasile Jimborean, s-a apucat de scris despre omul Dorel Cosma, de la naştere până în zilele noastre, o trecere în revistă a întâmplărilor si faptelor sale, a dorinţelor, viselor şi împlinirilor sale. Spicuind din caracteristicile scorpionului, aflăm că „nativul” este foarte

energic în sensul preocupărilor sale. Trăsăturile ce-l caracterizează cel mai bine sunt: dinamismul, dorinţa de a învinge şi mai ales spiritul de independenţă. Nativul Scorpion se simte bine acasă, în orasul său natal, în ţara de bastină, în locurile copilăriei sale, în locuri cu mare încărcătură istorică sau romantică. Legat de personalitatea sa, se spune că la Scorpion,

aceasta este „magnetică, misterioasă, carismatică, atrăgându-i pe toţi în jurul său ca un magnet. Puternic din fire, el nu se lasă uşor înfrânt, având un profund simt al apărării atunci când se află în încurcătură”. În toate locurile în care trăieste si în toate profesiile în care activează, Scorpionul are ca dorinţă principală să fie el cel mai bun, cel mai capabil, si atunci când îsi atinge acest scop o face în mod firesc, fără sfortări parcă, având însă în spate un mare volum de muncă fizică si consum nervos. Îi plac riscurile, tot

ceea ce implică pericole si are un pronunţat gust pentru aventură”.

Dorel Cosma a venit pe lume într-o zi de duminică, a 29- a zi din luna octombrie a anului mijlocului de secol XX – 1950, ca o sărbătoare. Mama Floarea – Tuţa şi tata Valer au fost foarte fericiţi. Al doilea copil, o fetiţă –Dorina, va apărea ceva mai târziu, într-o joi, 26 mai 1955.”Lui Valer, tehnician auto, i s-a părut o vreme că întreg atelierul cu scule şi maşini era a lui, că toţii elevii şcolii de şoferi unde era profesor de conducere, erau parcă copiii lui, iar Floarei Tuţa de asemenea , credea că toţi cei ce treceau pragul secţiei Scv pe care o conducea, în cadrul UJCM – ului Bistriţa, erau şi ei noi membri ai familiei sale”, se arată în cartea vieţii.

Profesorul Dorel Cosma a lucrat foarte puţin în învăţământ, la

catedră. Chiar şi în acea perioadă a îmbinat în mod armonios activitatea

didactică cu activitatea culturală extra curriculară. In schimb s-a afirmat

ca un excelent manager cultural, unul din cei mai buni şi mai activi din

ţară. Conform volumului “Cetăţeni de onoare ai oraşului Năsăud”, scris de ing. Dumitru Mureşan şi prof. Ioan Lăpuşneanu, Dorel Cosma a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Secţia română-germană (dublă specializare) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din capitala Moldovei. De asemenea, a efectuat cursuri post universitare de perfecţionare, cu diplomă, la Goethe Institut Bremen - Germania (1992), Management cultural european - Danemarca (1994) şi un curs de perfecţionare în Educaţia Specială în cadrul Universităţii „Babeş -Bolyai" din Cluj-Napoca. De asemenea, la Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova, în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi-a pregătit teza de doctorat cu subiectul: „Tendinţe actuale ale evoluţiei interviului în presa contemporană.

Cunoaşte mai multe limbi străine: germană, engleză şi rusă. În învăţământ a lucrat la Liceul „Liviu Rebreanu" din Bistriţa, perioadă în care a fondat Cenaclul literar artistic „ALMA VENUS" şi revista elevilor şi a profesorilor „CATHARSIS". Nu după mult timp a fondat (1982) Şcoala Populară de artă din Bistriţa al cărei prim director a fost. Din anul 1984 a ocupat funcţia de Director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, instituţie în care şi-a afirmat plenar calităţile de manager cultural. De asemenea, a fondat Teatrul de Cameră din Bistriţa şi Festivalul de teatru scurt, cu sprijinul unor mari personalităţi culturale din domeniu: Ion Parhon, Dinu Kivu, Mihai Ispirescu, Tudor Popescu, Bebe Parhon, Tocilescu ş.a. Tot în domeniul culturii de amatori şi profesionişti a revitalizat Ansamblul folcloric „Codrişorul", cu care apoi a cucerit, în 1985, Marele Premiu „Colierul de aur", la Dijon, în Franţa, premiu ce nu a mai fost obţinut de nici un ansamblu românesc, in competiţie au fost ansambluri reprezentative din 42 de ţări.

Din anul 1986 a îndeplinit funcţia de director al Centrului Creaţiei Populare Bistriţa-Năsăud, care în momentul când 1-a preluat se afla la un pas de faliment, în prag de desfiinţare. A reuşit să-l redreseze şi l-a readus la valoarea pe care această instituţie se impunea să o aibă. In cadrul Centrului Creaţiei Populare a organizat şi reorganizat o serie de manifestări folclorice care au fost uitate un timp. Calităţile Domniei Sale de manager cultural s-au evidenţiat şi în faptul că a înfiinţat Ansamblul folcloric „Balada", care după 1989 a devenit prima asociaţie folclorică independentă din judeţul Bistriţa-Năsăud şi al cărei director este şi în prezent.

O altă iniţiativă lăudabilă a profesorului Dorel Cosma a fost iniţierea şi coordonarea primului Festival Internaţional de folclor din România „Nunta Zamfirei" (1991). Au răspuns iniţiativei sale la început, şase ţări, aspect care n-a mai fost realizat în România până atunci. A organizat acest festival timp de 10 ediţii, perioadă în care Bistriţa şi Năsăudul au devenit

capitale ale folclorului mondial. Anual, după 1991, au fost prezente 10-15 ţări, dintre care unele au fost coordonate chiar de miniştri sau ambasadori (Turcia, Franţa, Italia, Israel, Grecia). Toate ansamblurile acestor ţări au poposit şi la Primăriile din Bistriţa şi Năsăud.. în anul 2001, a abandonat organizarea acestui cunoscut festival datorită amestecului grosolan al politicului. N-a abandonat însă ideea şi în anul 2004 a obţinut licenţa absolută pentru acest festival, care s-a desfăşurat şi în anii următori.

In anul 1993, în urma unui concurs la Ministerul Culturii, a devenit Consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Bistriţa-Năsăud. în perioada cât a îndeplinit această funcţie a căutat să extindă manifestările culturale naţionale şi internaţionale, iniţiind acţiuni noi la nivel judeţean, în domeniul muzical, al teatrului şi folclorului. Astfel, împreună cu Casa de Cultură „Liviu Rebreanu" din Năsăud, a iniţiat şi sprijinit ampla manifestare folclorică „De Ispas la Năsăud". La toate ediţiile de până acum a fost implicat direct în organizare şi în juriu. Datorită multiplelor activităţi desfăşurate în domeniul culturii şi datorită rezultatelor obţinute a fost premiat şi promovat în funcţii importante la nivel naţional şi internaţional. Astfel, în 1996, a primit premiul revistei ,Ambasador" din Târgu Mureş pentru întreaga activitate culturală desfăşurată. în acelaşi an, la Klagenfurt în Austria, a fost ales vicepreşedinte al U. E. - I.G.F. Pentru prima dată un român a intrat în conducerea I.G.F. în 2001, la Sibari Italia, a fost reales vicepreşedinte I.G.F, iar în martie 2005, la Loreto Italia i s-a reînnoit mandatul în această funcţie. Din anul 1997 este director general al posturilor de radio „21 - Bistriţa", „Balada" Năsăud - Sângeorz Băi, primul mijloc mass-media cu activitate permanentă din zonă. în cadrul acestor posturi de radio a iniţiat şi coordonat foarte multe emisiuni culturale şi social politice. A avut, de asemenea, colaborări şi cu radio DW Koln. În anii 1999-2000, în urma discuţiilor cu preşedinţii federaţiilor de folclor, a înfiinţat în România Comitetul Naţional I.G.F., al cărui preşedinte este şi care cuprinde 25 de ansambluri folclorice din ţară. Din anul 2003 este directorul săptămânalului ,Atac de Bistriţa" şi lector la Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea" Bucureşti, iar din aprilie 2005, în urma concursului, a devenit lector universitar titular, iar după obţinerea titlului ştiinţific de doctor, conferenţiar. Prin activitatea şi iniţiativele sale a transformat Casa de Cultură „George Coşbuc" într-un veritabil Centru Cultural, care rivalizează în privinţa manifestărilor culturale organizate, cu Centrul Cultural al Judeţului Bistriţa-Năsăud. Pe scena acestei prestigioasa instituţii se esfăşoară continuu spectacole de teatru cu formaţii profesioniste din ţară şi alte activităţi culturale de marcă. Profesorul Dorel Cosma a desfăşurat şi o susţinută activitate ştiinţifică, materializată în publicare de cărţi, studii şi articole. De-a lungul anilor a susţinut spectacole şi comunicări culturale aproape în toate ţările din

Europa, în America-Canada şi în unele ţări din Orient. Este membru al Clubului Român de Presă şi al Uniunii Ziariştilor profesionişti din România.

Îl cunosc pe prof. dr. Dorel Cosma de peste 10 ani, de când am intrat în presă. Trebuie să recunosc că este unul dintre puţinii profesionişti ai culturii, bucuria noastră fiind cu atât mai mare că avem o personalitate de nivel european în urbea noastră. De când este la cârma celei mai importante instituţii de cultură din municipiul Bistriţa, întâlnim doar momente de sărbătoare la Centrul Cultural Municipal. Spectatori, oficialităţi, artişti, au trecut pragul Palatului Culturii, directorul acestuia, prof. dr. Dorel Cosma, fiind felicitat pentru departamentele artistice de aici. Dorel Cosma a demonstrat că reuşeşte să adune în jurul său, atât la evenimentele care le organizează, în calitate de director, cât şi în momentele importante din viaţa dânsului, mulţi prieteni adevăraţi. Oameni de calitate, care îi apreciază munca titanică. Din America până în Asia, dar şi pe întreg continentul mamă, Europa, cultura bistriţeană a fost promovată la cel mai înalt nivel de Dorel Cosma.

Nu întâmplător scriitorul Constantin Toni Dârţu l-a inclus pe prof. dr. Dorel Cosma în enciclopedia “Personalităţi române şi faptele lor”, apărută la Editura Panfilius. Volumul cuprinde viaţa şi activitatea creatoare a unor personalităţi din tehnică, viaţa socială, cultură. Un loc aparte în acest volum îl ocupă prof. univ. dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, preşedintele Federaţiei Grupurilor Folclorice din România. Cu o biografie impresionantă, Dorel Cosma demonstrează, încă odată, că este un adevărat ambasador al culturii române. Emoţionante sunt pasajele în care domnia sa îşi deapănă amintirile din Bistriţa de altă dată, din oraşul copilăriei, o poveste a frumuseţii chipului bistriţenilor noştri dragi. Materialul, bogat ilustrat cu coperţile cărţilor, diplomele de excelenţă obţinute pentru merite deosebite în cultură, amintind aici cele de cetăţean de onoare al oraşelor Karditsa şi Năsăud, şi cea mai importantă distincţie, Oscarul pentru folclor, primit în Italia. Fotografiile întăresc, visual, relaţia pe care dr. Dorel Cosma o are cu marii oameni ai culturii de pe mapamond.

Când „sufletul traversează/ liniştea albă/ a îngheţatului deşert” atunci „se naşte ceva/ pentru a învinge întunericul”. Adică, lumina lumii pătrunde dincolo de graniţa pământeană, aducând versuri dense care „plutesc peste sufletul/ frământat de/ conştiinţa singurătăţii/ Sunt visele din inima măduvii prăfuite”. Când timpul vorbeşte „parfumul florilor de câmp/ trimise spre lectură/ păstrează etern esenţa primăverii”. Avem de-a face cu o poezie matură, plămădită mulţi ani în atelierul de creaţie, într-un paradis al culorilor intacte, care acum explodează într-o feerie. O poezie scrisă de Dorel Cosma, în care clipa devine eternitate, noaptea face loc zilei, iar cortina este trasă pentru a urmări frumoasa reprezentaţie.

Nu pot decât să mă bucur că avem prilejul să-l redescoperim pe prietenul Dorel într-o carte care va rămâne mărturie peste timp a unei personalităţi exemplare. La mulţi ani, Dorel Cosma!