Emil Radu Moldovan: Noi am ales Marcel Ciolacu, omul care, după 20 de ani, va fi un Președinte BUN pentru România!

Motto:
„Revoluţia a fost o iluzie. Fără discuţie. Ruşinea pe care o trăim acum.Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră”
(Victor Rebengiuc- https://www.cotidianul.ro/victor-rebengiuc-intre-teatru-si-marcel-ciolacu/)

Marcel Ciolacu nu este un politician serios. El vorbeste mult si prost fără să facă nimic concret. Dimpotrivă ,se schimbă după cum bate vântul. Dupa ce Iohannis a adus PSD la guvernare, Ciolacu cerea modificarea Constituției României sustinând că societatea așteaptă o constituție modernă, iar cu o majoritate de peste 65% în Parlament avem puține scuze dacă vom rata din nou. Apoi , când USR a pus problema reorganizării administrativ-teritoriale , acelasi Ciolacu a uitat sustinut că nu poti să schimbi regulile in timpul jocului.
Acum, la congresul PSD Radu Moldovan, unul dintre emulii lui Ciolacu, vine cu reorganizarea administrativă şi descentralizarea ,ca si cum el a descoperit apa caldă.
Numai că Răducu ori face pe prostul , ori uită că pe vremea când Ciolacu era presedintele Camerei Deputatilor, a existat un proiect de lege propus de Vlad Benga, deputat USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, care nu a fost dezbatut de parlament.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Proiectul de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, a ajuns ulterior la senat dar nici Nicolae Ciucă nu a catadicsit sa-l puna pe ordinea de zi.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Numai că nu există vointa politică . Dimpotrivă, presedintele Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la guvernare intr-o coalitie cu PNL ne promitea o stabilitate politică si o majoritate confortabilă de peste 65% capabilă să facă reformarea statului. S-a dovedit o coalitie nefirească in care unul trage hăis si altul cea , iar căruţa numită România rămâne pe loc.
După o interminabilă perioadă de gâlceavă politică România se află intr-un deficit bugetar excesiv si nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
(https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. La noi există un număr de 3.228 UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale) reprezentate de orase si comune dintre care cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi cu atât mai putin să ofere servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor, precum salarii, iluminat public, gospodărire, etc. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, iar 891 n-au nici măcar 2.000 de suflete. Avem de asemenea 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Acestea au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. Astfel, 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. In acest caz, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”. (Vezi si: https://www.profit.ro/perspective/video-eveniment-special-profit-ilie-bo...)