Eveniment revuistic de excepţie

A apărut numărul 2 (8) din 2010 al Revistei române de istorie a presei (212 pagini; director: prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP); fondator şi redactor-şef: conf. univ. dr. Marian Petcu, Universitatea din Bucureşti, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei; responsabil de număr: lect. univ. dr. Romina Surugiu, Universitatea din Bucureşti.

După editorialul semnat de Marian Petcu, Este atât de bine, când putea fi atât de rău..., se publică prelegerea acad. Eugen Simion, Publicistica românească. Modelul Eminescu, susţinută de fostul preşedinte al Academiei Române, la cel de-al III-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, care a avut loc la Piteşti, în perioada 23-24 aprilie 2010.

În secţiunea de “Studii şi eseuri”, una dintre cele mai consistente părţi ale revistei, sunt publicate nouă ample abordări ştiinţifice: prof. univ. dr. doc. Tatiana SLAMA-CAZACU, Inaugurarea unei noi teme : intoxicarea; lect. univ. dr. Radu Florian BRUJA, Presa extremei drepte în Bucovina; prof. Valerică G. CORDUNEANU, Evoluţia presei timişene în primii ani postbelici; conf. univ. dr. Ioan DAVID, “Banatul” (1926-1930) – o revistă multiculturală?; prof. Viorel FRÎNCU, George Pâslaru: un ziarist pe frontul de Est; conf. univ. dr. Silvia GROSSU, Presa minorităţilor din Basarabia; prof. univ. dr. Mircea POPA, Alexandru Bujor şi ziarul său, “Propaganda”, de la Veneţia; prof. univ. dr. Ilie RAD, O revistă din Australia: “Altarul străbun” (1972-1990; 2008-).

Rubrica de recenzii include ample prezentări la cărţi semnate de Dan Ciachir, Ioan David, Emil Dumea, Valeriu Petrescu, Ilie Rad, Valeriu Râpeanu, Emil Şimăndan, la secţiunea „Cărţile colegilor noştri” fiind recenzate volume cu profil divers, semnate de Aurelia Lăpuşan şi Gabriela Rusu-Păsărin.

Piesa de rezistenţa a numărului, ce reprezintă şi inaugurarea unei noi rubrici, “Mărturia unei generaţii”, îl constituie extrordinarul eseu inedit, semnat de regretatul Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, intitulat Limba română – limbă sfântă, un text, repetăm, inedit, de 24 de pagini, urmat de un interviu nu mai puţin excepţional cu marele teolog şi om de cultură, interviu preluat deja de România literară şi Jurnalul naţional (în numărul următor, la aceeaşi rubrică, se va publica o incitatntă conferinţă inedită, susţinută la Cluj-Napoca, în 1997, de către Octavian Paler!).

Rubrica „Miscellanea” include cinci articole omagiale: Ziaristul Nestor Ignat, nonagenar; Teodor Tanco la 85 de ani; Profesorul Cseke Péter la 65 de ani; Ion Şpac, decanul bibliotecarilor basarabeni, la 80 de ani; Adrian Păunescu (1943-2010), iar la rubrica „Din viaţa asociaţiei” găsim informaţii despre: Conferinţa internaţională “Cultura şi presa în spaţiul european”, desfăşurată la Galaţi, inclusiv sub auspiciile ARIP; Ecouri ale revistei editate de ARIP (este vorba de numărul 7 din 2010), la care se adaugă informaţii despre cel de-al III-lea Congres Naţional de Istorie a Presie, un reportaj despre inaugurarea Secţiei muzeale a presei dobrogene, colecţia Sever Cărpinişan, primul jurnalist român licenţiat la Sorbona, o listă cu diplomeele de onoare acordate de ARIP în cursul anului 2010, precum şi reportajul Amintiri de neuitat pentru 60 de studenţi jurnalişti clujeni, aflaţi în vizită la Mărţişor, “patria literaturii lui Tudor Arghezi”, la Jurnalul naţional (unde s-au întâlnit cu Marius Tucă), precum şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Ca de obicei, coperta aparţine unuia dintre cei mai valoroşi graficieni clujeni contemporani, Könczey Elemér, iar tehnoredactarea este semnată de Ionuţ Burcă, directorul Editurii Accent, care a editat şi tipărit şi acest număr al publicaţiei. Revista conţine peste 60 de ilustraţii (fotografii, portrete, frontispicii, manuscrise etc.), din care 16 fotografii sunt color, fiind una dintre puţinele publicaţii academice care publică şi astfel de ilustraţii, care fac revista şi mai atractivă.

Coperta acestui număr reproduce o fotografie din Cabinetul de stampe al Academiei Române, reprezentând redacţia revistei Tribuna din Sibiu, în anul 1894.

Ceea ce spunea Alex Ştefănescu despre numărul anterior al Revistei române de istorie a presei este cu atât mai valabil şi în privinţa acestui număr: “Revistele care cuprind asemenea texte trebuie păstrate după încheierea lecturii. Sunt reviste de colecţie. Pot fi aşezate şi în bibliotecă, pentru că au nu numai formatul, ci şi rezistenţa în timp a unor cărţi”.

Ilie Rad