Fermieri, nu mai ardeţi miriştile! Poluaţi, riscaţi amenzi şi vă deterioraţi terenul agricol

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa al judeţului Bistriţa-Năsăud, alături de partenerii de la APIA B-N, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, au readus în actualitate, în cadrul unei conferinţe de presă, legislaţia în domeniul protecţiei mediului din zona incendiilor de vegetaţie, mai ales că ne aflăm în sezonul când bistriţenii şi nu numai ţin să-şi facă curăţenie pe proprietăţi prin incendierea miriştilor sau a deşeurilor vegetale, neţinând cont de prevederile legale.

„Cel mai important lucru pentru noi este partea preventivă, mai ales că a început lumea să-şi cureţe terenurile. Cum vine o zi frumoasă, deja încep şi arderile necontrolate. În 2014, au fost 76 de incendii de vegetaţie, în 2015 – 88, 2016 – 29, dar în 2017 a crescut vertiginos la 183 de incendii de vegetaţie uscată. În 2018, a scăzut la doar 33 de incendii. Nu este o constantă cu aceste arderi necontrolate de vegetaţie, depinde foarte mult de vreme, dacă este o primăvară ploioasă atunci numărul incendiilor este mai scăzut. Când se întâmplă asemenea evenimente, intervin atât autorităţile locale prin SVSU, dar venim şi noi în sprijinul lor, astfel încât aceste incendii să nu ducă la pierderi de vieţi omeneşti şi la pagube materiale importante, mai ales dacă sunt în apropierea locuinţelor sau a pădurilor", a precizat col. dr. ing. Constantin Florea, inspectorul şef al ISU B-N. Acesta a menţionat că există o serie de măsuri preventive care pot fi luate, una dintre acestea fiind obţinerea unui permis de lucru cu focul care se obţine gratuit de la primărie, dar şi un aviz de la APM.

Directorul executiv al APM B-N, Sever Roman, a ţinut să precizeze că instituţia nu a emis niciun aviz pentru incendierea miriştilor, asta pentru că sunt mai multe condiţii de îndeplinit pentru eliberarea acestui act şi nicio solicitare nu a fost înregistrată la agenţie.

„Suntem în Uniunea Europeană de o bună bucată de vreme şi trebuie să ne raportăm la rigorile UE. Conform Legii mediului, OUG 195/2005, articolul 94, se spune foarte clar că deţinătorii legali de terenuri nu ard miriştile, stufărişul sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente de protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a SVSU", a punctat Sever Roman. Acesta a prezentat documentele cu care se obţine acest accept al APM, respectiv documentaţie de la unitatea fitosanitară, o copie după permisul de lucru cu focul, o notificare de la APIA, de la Garda de Mediu, un plan de încadrare etc. Potrivit acestuia, pentru incendierea vegetaţiei, amenzile sunt între 3000 şi 6000 pentru persoanele fizice şi 25.000 lei şi 50.000 lei pentru persoanele juridice.

„Vedem în toată România un obicei de care va trebui să ne debarasăm ca să îndeplinim toate condiţiile impuse de UE. Va trebui să respectăm aceste reguli şi primăvara, şi toamna. Aceste incendieri produc mai multe efecte, odată că determină poluarea aerului, creşterea concentraţiilor gazelor cu efect de seră, pe urmă faptul că prin incendiere scade fertilitatea solului şi se reduce conţinutul de materie organică în sol. E greşit să credem că cenuşa îngraşă solul, când de fapt e invers. Un al treilea efect, este scăderea biodiversităţii părin distrugerea speciilor de plante şi animale. Lucrurile trebuie ţinute sub control", a explicat Sever Roman.

Nu în ultimul rând, şeful APM B-N le-a reamintit bistriţenilor că există campanii ale operatorului de salubritate care colectează aceste deşeuri vegetale.

În context, comisarul şef Gabriel Petraş a menţionat că responsabilitatea verificării respectării legislaţiei de mediu revine Gărzii de Mediu. „Legat de incendierea vegetaţiei, ar trebui să facem distincţie între două aspecte. Incendierea vegetaţiei este sancţionată cu 3-6.000 lei persoane fizice, respectiv 25-50.000 lei, pentru persoane juridice, iar incendierea deşeurilor vegetale, de multe ori amestecate cu mase plastice este sancţionată de Legea 211. Chiar luna aceasta am avut două sesizări legat de acest aspect, am descoprit persoanele şi am sancţionat cu 3000 lei pe fiecare, însă de cele mai multe ori nu găsim autorul, nu mai recunoaşte nimeni şi nimeni nu vrea să fie martor în procesul-verbal", a explicat Petraş.

Comisarul şef de la garda de Mediu a spus că anul trecut nu a fost sancţionată nicio persoană deşi au fost 33 de incendii de vegetaţie, pentru că nu a fost depistată nicio persoană care produs incendiul.

Nu în ultimul rând, directorul executiv al APIA B-N, ing. Emil Scurtu, le-a transmis fermierilor bistriţeni că deşeurile vegetale reprezintă un aport important de substanţe nutritive pentru sol, pentru exploatarea intensivă a terenurilor şi că acestea ar trebui încorporate în sol. „Prin autosesizare sau prin informare de la ISU, verificăm situaţia în teren. Găsim cine este proprietarul terenului, problema este că el nu va recunoaşte sau nu a recunoscut că el a dat foc resturilor vegetale. În documentele noastre, pentru a nu fi sancţionat, ei trebuie să prezinte la APIA, în termen de 10 zile lucrătoare de la eveniment, un document din care să rezulte că a fost înştiinţată poliţia, ISU sau SVSU. Dacă aduc acest document sunt exoneraţi de la sancţiuni. În condiţiile în care-i găsim şi recunosc că ei au dat foc, se poate merge la sancţiuni procentuale sau chiar totale pentru anul respectiv. Noi suntem o agenţie de plăţi, nu o agenţie de sancţiuni şi încercăm să-i conştientizăm şi să le arătăm problemele grave care apar pe sol când incendiem. Ne trezim că în anii următori, rezultatele muncii agricole sunt tot mai slabe", a explicat Emil Scurtu. Şeful APIA B-N a menţionat că nu au fost cazuri de sancţionare a fermierilor pentru că toţi au adus această dovadă a înştiinţării poliţiei sau pompierilor.