GEOPOLITICA EMOŢIEI

Moartea preşedintelui nord - coreean şi mai ales, comportamentul colectiv al poporului, m-au determinat la o reevaluare a parametrilor lumii în care trăim.

n dialogurile dintre ţăranii aşezaţi şi cu bună rânduială, deseori, pentru a scoate în evidenţă lipsa de profunzime în gândire sau atitudinea neconformă cu datele problemei, se foloseşte expresia „nu şti pe ce lume trăieşti”. Evident că această expresie la interogativ poate fi titlul unei lucrări de doctorat. Totodată, expresia scoate în evidenţă că strămoşii noştri aveau orizontul lumii în care trăiau. Ţăranii adevăraţi au ştiut întotdeauna pe ce lume au trăit.

Pentru a face o schiţă simplificată a lumii de azi, e nevoie de o privire aruncată spre înapoi, la orizontul anului 1989. În toamna acelui an se prăbuşea un sistem pe care, cu o lună înainte, îl consideram cu toţii, de neclintit. Colapsul lumii socialiste s-a produs ca urmare a imposibilităţii de a ţine pasul cu SUA în cursa înarmărilor în „războiul stelelor”. Nimeni nu ş-a închipuit că învingătorul de atunci (SUA), nu va avea de suportat aceeaşi lovitură după doar 20 de ani. Colaps economic în care cel mai liberal stat din lume, SUA, intervin în economie înlocuind mâna invizibilă a pieţei cu instrucţiunile cu care a naţionalizat Dr. Petru Groza economia României. Noi am intrat în NATO cu greu, tocmai în momentul în care această organizaţie „nu ştia pe ce lume trăieşte „. În Uniunea Europeană am intrat după ce am fost umiliţi, batjocoriţi şi jecmăniţi tocmai înainte de a se da de-a dura SUA, partenerul nostru strategic şi-a mutat centrul de interes în Asia-Pacific, după ce s-a angajat în două războaie neclarificate doctrinar şi din perspectiva Dreptului Internaţional.

În timp ce SUA se concentrau în Asia, Rusia şi-a revenit ca actor geopolitic de seamă şi lumea unipolară a redevenit dintr-o dată, multipolară. Ţările emergente, Brazilia, Rusia, India, China (BRIC), au devenit poli de putere internaţională. Criza globală a cuprins lumea ca într-o plasă de peşti. Africa de Nord a luat foc şi se inflamează neîncetat. Orientul Mijlociu este în fierbere. Germania a luat comanda Europei în revanşă, după ce Franţa s-a manifestat foarte vizibil în Războiul Rusiei cu Georgia şi în nordul Africii. Marea Britanie s-a retras pe insula sa şi îşi vede de Commonwealth-ul său.

Rusia şi Germania aproape, sau poate chiar au reactivat pactul Molotov - Ribbentrop. În dimensiunea energetică a relaţiilor internaţionale, acest pact chiar este activ. Încercarea noastră de a ne apropia de Germania a fost un eşec. Germania nu a avut reacţii diplomatice vizibile faţă de noi, iar Olanda ne-a scos Schengen-ul din cap. Evident că nu a făcut-o fără ştirea Germaniei. Ungurii ne şantajează şi din interior şi din afară. Rusia şi China sunt aliaţii Iranului pe faţă. Companiile multinaţionale, ca actor nonstatal, nu se supun regulilor ce guvernează lumea statelor. Cifra de afaceri cumulată a primelor cinci companii multinaţionale, este superioara PNB cumulat a 132 de ţări membre ONU. Primele 150 de companii multinaţionale realizează o treime din exporturile mondiale. Valoarea la bursă a firmei Nokia era în anul 2000, dublul PIB finlandez. Mobilitatea acestor companii este tot mai mare în plan global, bulversând economiile naţionale. Fenomenul delocalizării industriale nu e ceva nou sub soare, ci este transhumanţa strămoşilor noştri mutată în plan industrial şi la scară globală. Rolul statelor în economie s-a schimbat, cum de altfel, s-a schimbat şi în purtarea războaielor. Statele nu mai poartă doar războaie împotriva statelor, ci şi împotriva actorilor nonstatali (Al Qaeda ). Este rău că oamenii judecă lumea de azi şi pe cea viitoare cu datele de ieri.

Moartea liderului nord - coreean a scos în evidenţă o altă faţă a lumii. Imaginile sunt şocante. Revenind pe plaiurile mioritice şi revăzând imaginile cu români aşteptând la sfintele moaşte, omorându-se la mall-uri pentru promoţionale sau la sfinţiri de biserici pentru două sarmale, îmi dau seama că oamenii, peste tot, sunt oameni. Emoţionalul a luat locul raţionalului. Emoţionalul se plimbă în lumea globalizată, în cyber - spaţiu, limitând tot mai mult, raţionalul. Când raţiunea nu se poate manifesta, în locul emoţionalului apare frica, iar aceasta generează violenţa. Cred că suntem într-o perioadă de preconflictualitate globală. Situaţia generală seamănă izbitor de mult cu perioada 1938-1940. Oricum, lumea nu poate trăi aşa în continuare, iar oamenii trebuie să ştie pe ce lume trăiesc şi mai ales, să-şi asume în mod responsabil coordonatele lumii viitoare. Întotdeauna capitalismul a ieşit din criză prin război. Dumnezeu să aşeze cât mai repede lumea pe baze noi şi fără violenţă. Oricum războaiele continuă fără întrerupere în Orientul Mijlociu şi în cel Apropiat.

Col. (Rez.) Ioan Gaftone