Grigore Man, comemorat la Strâmba

Născut pe meleaguri bistriţene, pe Valea Ţibleşului, la Târlişua, acolo unde este o adevărată vatră spirituală a românismului, Grigore Man va rămâne, cu siguranţă, un reper în lumea oamenilor de cultură. Cu dragoste pentru frumuseţea cuvântului, venind din acelaşi sat în care se năştea marele romancier Liviu Rebreanu, Grigore Man este descendent din marea familie a voievozilor maramureşeni dinspre tată, iar dinspre mamă este strănepotul filologului Nicolae Drăganu. Urmând cursuri în Zagra, apoi la Şcoala Medie „George Coşbuc”, Liceul „Petru Maior” din Gherla, fiind absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Grigore Man s-a remarcat ca un bun dascăl la Liceul Auto din Baia Sprie, iar mai apoi ca un bun conducător al învăţământului maramureşan, în calitate de inspector şcolar. Perioada în care a fost director al Muzeului Judeţean Maramureş, a fost una dintre cele mai revigorante din punct de vedere al readucerii în faţă a valorilor spirituale, amintind aici impresionante lucrare „Biserici de lemn din Maramureş”. Publică, de asemenea, o serie de cărţi legate de tradiţiile noastre, dar şi de istoria naţională şi universală.
Volumul „Litiera cu muze”, apărut la Editura Eurotip, sub semnătura lui Grigore Man, este o istorie a muzicii de pe mapamond, Grigore Man surprinzând toate civilizaţiile vechi sub aspectul istoriei muzicale, de la greci la romani, de la babilonieni la egipteni, iudei, indieni, toate aceste popoare sunt surprinse nu doar în privinţa muzicii ci şi a structurilor arhietipale.
Volumul debutează cu legenda muzelor, care-şi aveau sălaşul în muntele Helicon. Pegas, în galopul lui, loveşte cu copita o stâncă descătuşând apele unui izvor, cu putere miraculoasă de a alimenta inspiraţia poeţilor. De atunci, muzele sunt numite nimfe ale izvoarelor, devenind zeiţe ale cântecului şi inspiratoare pentru poeţi. După cum ne spune Grigore Man, cântecul lor aducea uitarea nenorocirilor şi uitarea durerilor, alungând obsesiile torturante ale trecutului, alături de amintirea unor fapte glorioase din viaţa zeilor şi oamenilor. Timp de secole, corul muzelor a rămas la unison până ce învăţaţii şi scriitorii au atribuit fiecărei muze câte un domeniu artistic specific. Specialistul face un traseu muză-muzeu – muzică, familia de cuvinte ce atestă vechimea şi unitatea, originară ca fundament, cu proeminenţă spirituală.
Titlul volumului – „Litiera cu muze” – vine de la litiera cu care erau transportaţi, în antichitate, conducătorii. Istoria muzicii este prezentată în elemente subtile, fiind pas cu pas descoperită, concomitent cu vorbirea, atunci când omul a găsit, în sonuri, efecte relaxante şi magice.
Epoca antichităţii, unde muzica era preponderent instrumentală, Grecia Antică, cu cele mai multe dovezi materiale şi scrise despre cultura muzicală, romantică, unde arta muzicală avea un rol mai mult distractiv, Orientul Apropiat, Palestina, Egiptul antic,- unde muzica era considerată sacră şi nelipsită de la toate ceremoniile, India - cu civilizaţia vedelor, China, Japonia - cu străvechile dansuri pantomimice rituale, Imperiul Bizantin, toate sunt oglindite în volumul lui Grigore Man. Ilustrul dascăl conturează, de asemenea, un portret al marilor teologi şi muzicieni creştini, începând cu Clement din Roma, până la Sfântul Augustin. De asemenea, descrie în amănunţime începuturile polifoniei şi notaţiile muzicale, începând cu cele ale lui Papa Grigorie, cu sistemul de linii şi puncte numite neume, iar mai apoi ale lui Guido d’Arezzo, care fixează sistemul de scriere pe patru linii paralele. Tot el a inventat şi o metodă didactică de însuşire a cunoştinţelor muzicale, numită solmizaţiune sau solfegiere, ce constă în interpretarea unui imn către Sf. Ioan Gură de Aur. Începutul muzicii culte, curentele muzicale, şcolile de muzică, formele şi genurile muzicale (oratoriul şi cantata, sonata, opera) toate sunt prezentate cu acurateţe de către Grigore Man, cartea fiind un bun ghid pentru cei îndrăgostiţi de muzică. Nu lipseşte capitolul dedicat marilor maeştri ai muzicii instrumentale (Haendel, Bach, Mozart, Hydn, Beethowen).
În capitolul „Cavalerii Erosului” este analizat fenomenul muzical complex, specific european, amintind aici pe renumiţii trubaduri. Cartea este, cu siguranţă, un reper pentru tematica muzicală, fiind, de acum, inclusă în bibliografia muzicală a ţării.
Vestea că scriitorul Grigore Man, a plecat la veşnicie i-a întristat pe confraţii bistriţeni. Ultima întâlnire cu scriitorul a avut loc la Baia Sprie, decembrie 2011, cu ocazia lansării cărţii “Liturghii în cumpătul vremii”. La acest eveniment, moderat de directorul Casei de Cultură, Andrei Bărbos, au ţinut să fie alături primarul Vasile Dorin Paşca, protopopul Băii Mari, Fabian Coroian, colonelul în rezervă Mihai Cosma, Onişor Pop şi Larisa Uţa, precum şi bistriţenii Vasile V. Filip, preoţii Timotei Găurean şi Aurel Poptean, artistul Grigore Sâmboan, alţi profesori, preoţi, oameni de cultură, administratori de firme, cetăţeni ai oraşului Baia Sprie.
Miercuri, 30 ianuarie, Grigore man va fi comemorat la Biserica din Strâmba-Groşii Ţibleşului, în prezenţa arhiepiscopului Iustinian Chira. Din judeţul nostru vor fi prezenţi Alexandru Câţcăuan-director Casa de Cultură a Sindicatelor, scriitorii Olimpiu Nuşfelean, Alexandru Man, Marcel Seserman, Ioan Pintea, Traian Parva săsărman, Emin Dreptate şi părintele Timoftei Găurean.
Pentru noi Grigore Man va rămâne un promotor de cultură adevărată, un om ce şi-a dedicat viaţa în slujba frumosului.