Horst Göbbel sau Axa Nürnberg – Livezile

Am primit şi citit recent o monografie de mare valoare care depăşeşte cu mult graniţele unei simple constatări sau relatări. Profesorul Horst Göbbel – editorul şi coordonatorul acestui strălucit volum bilingv ( german-român) - „700 de ani – Livezile în Ardeal”- demonstrează de-a lungul celor 240 de pagini calităţile excepţionale ale istoricului născut în Livezile, format la şcoala germană din Bistriţa şi Universitatea din Cluj şi maturizat, finisat totalmente, în cultura şi educaţia anilor din noua sa patrie – Germania. Horst Göbbel este însă omul care nu-şi uită locul de baştină, nu-şi uită prietenii şi amintirile din Livezile. Cu un profund simţământ civic încearcă şi reuşeşte să-i îndemne şi pe cei tineri spre cunoşterea reală, complexă a istoriei locurilor de unde se trage. Convins că istoria „ trebuie mereu scrisă” şi spusă, autorul realizează un volum care îmbină documentul cu arta narativă, istoria cu literatura. Momentele de evocare sunt de înaltă ţinută artistică încât parcurgând volumul, cititorul uită că este în faţa unei monografii captivat fiind de firul liric. Cartea nu este neaparat o poveste a saşilor. Scrisă şi tipărită în Germania la Nürnberg, volumul îmbină viaţa comună a saşilor şi românilor din Livezile. Numele vechi al localităţii – Jaad – îl preocupă pe autor şi în sprijinul originii sale germane, aduce o serie de argumente care-l îndeamnă să păşească adânc în istorie. Sunt evocate primele indicii din jurul anului 1150 şi apoi cele documentare după 1300. Anii de evoluţie istorică sunt urmăriţi cu mare atenţie evocându-se momentele importante ale aşezării saşilor aici, organizarea deosebită şi apoi dezvoltarea economică şi cultural-spirituală.Numele frecvente utilizate sunt şi ele amintite, pentru ca apoi să se prezinte chiar situaţia populaţiei din anul 1750 formată din :723 locuitori, din care saşi - 595, români 86, ţigani 42. Dintre alte momente importante aş mai aminti întroducerea numerelor la case, ordonanţa episcopului Binder ca în şcolile săseşti să se vorbească germana cultă, informaţii despre construcţia caselor şi multe alte aspecte istorico-documentare îmbrăcate în formă literară, care ne conduc până în perioada neagră a războaielor. Evacuarea cu multiplele ei probleme, cu lipsa de hrană, îmbrăcăminte sau întoarcerea obligatorie din Austria şi regăsirea caselor ocupate, toate sunt surprinse cu mare fineţe în această carte devenită cu adevărat literatură. Nu sunt uitate nici satele aparţinătoare, Dorolea şi Cuşma care mai poartă şi azi puternica amprentă săsească. Istoria creşterii şi descreşterii populaţiei germane din această zonă este reliefată şi susţinută cu argumente şi povestiri concrete oferite atât de către saşi dar şi de către români. Bucuria copilăriei cu jocurile specifice vârstei şi perioadei ca şi tradiţiile săseşti şi româneşti sunt componente esenţiale ale unor interviuri pe care autorul le realizează. Ca pentru a nu fi acuzat de părere unică, întâlnim pe lângă autorul esenţial şi pagini semnate sau trăite de către alţi concetăţeni, saşi sau români, din Livezile. Neîndoielnic paginile zguduitoare despre migraţie şi stările sufleteşti prin care s-a trecut aduc la lumina rampei talentul scriitoricesc a lui Horst Göbbel, aşa cum de altfel şi modalitatea de realizare şi compactare dezvăluie omul de litere preocupat de frumuseţea expresiei literare. 700 de ani aduşi la lumină, pe axa Nürnberg – Livezile, prin condeiul sufletesc al profesorului Horst Göbbel.O carte specială, cum poate puţine există în literatura de specialitate, care se adresează prezentului şi viitorului şi din care fiorul apartenenţei şi dragostei pentru locurile natale , pentru adevărul istoric se desprinde încă din primele rânduri.