Ioan Oltean: Direcţia Antifraudă Fiscală, un fel de DNA la dispoziţie premierului

Preşedintele Organizaţiei Judeţene a Partidului Democrat-Liberal, deputatul Ioan Oltean, consideră că înfiinţarea Direcţiei Antifraudă Fiscală reprezintă un mod prin care premierul şi-a constituit propriul DNA. În cadrul unei conferinţe de presă, liderul democrat-liberal a remarcat şi bătălia “baronilor locali” pentru a avea în judeţele lor sediul direcţiilor regionale antifraudă.

          “Prin desfiinţarea Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare, premierul a dorit să-şi constituie propriul DNA, înfiinţând cele 8 direcţii regionale antifraudă fiscal, un fel de DNA la dispoziţia premierului. (…) Bătălia dintre liderii regionali şi judeţeni a condus la identificarea altor şapte regiuni, în raport cu forţa fiecărui lider interesat de a ajunge capitala în judeţul său.

          Şi avem aşa, Sibiu unde evident îl avem pe Klaus Johannis, la Târgu Jiu, dintr-un amărât de oraş devine capitala Direcţiei Regionale Antifraudă în detrimentul a cel puţin două judeţe extrem de importante, Vâlcea şi Dolj. Evident, cine era interesat, decât premierul, deputat de Târgu-Jiu. Nu mai putea fi capitala la Timişoara şi s-a dus la Deva, evident, Dan Ruşanu, deputat de deva nu putea să nu-şi pună şi el amprenta. Nici vicepremierul Dragnea nu putea să rămână fără vreo satisfacţie şi capital pentru Regiunea SUD-Muntenia a fost stabilită la Alexandria, în detrimental a două oraşe extrem de importante – Ploieşti şi Piteşti.

          Liderul judeţean al judeţului Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, nu a reuşit să aducă una dintre cele două locaţii la Bistriţa, Direcţia Regională Antifraudă stabilindu-se la Oradea”,   a declarat deputatul Ioan Oltean. În opinia sa, bătălia liderilor judeţeni pentru a avea sediul DAF este motivată de controlul asupra fiscalităţii dintr-o regiune, locuri de muncă, funcţii, şi control asupra judeţelor arondate.

          Demnitarul bistriţean a menţionat că şi în cazul reorganizării direcţiilor judeţene ale finanţelor publice nu s-a ajuns la mari rezultate, ci doar la crearea de funcţii de conducere.

         “Guvernul, în loc să fie preocupat de stabilitate, de a crea şi a genera bunăstare, are cu totul şi cu totul alte preocupări. După eşecul evident în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei şi regionalizarea, Guvernul USL condus de Victor Viorel Ponta s-a orientat spre o reorganizare a principalelor instituţii ale statului. Şi a început cu reforma în domeniul finanţelor, şi anume desfiinţarea tuturor direcţiilor judeţene ale finanţelor publice locale şi înfiinţarea a opt direcţii regionale. (…) De la 41 de direcţii judeţene cu trei directori, avem acum 41 de administraţii judeţene, fără personalitate juridică, dar nu cu trei directori, ci cu cinci – unul al administraţiei financiare, doi directori la control şi doi directori la colectare. La care se adaugă, evident, structurile de conducere la nivelul celor opt direcţii regionale, cu un director plin şi vreo 2-3 directori adjuncţi. Iată primul efect pe care îl produce această reformă în domeniul finanţelor publice, acela de a spori numărul de funcţii de conducere, dând satisfacţie tuturor celor care sunt în preajma principalilor lideri ai Puterii useliste”, a declarat Ioan Oltean.

          Potrivit acestuia, modul în care au fost stabilite sediile celor opt direcţii regionale ale finanţelor publice arată şi viitoarele centre politico-administrative ale regiunilor de dezvoltare, şi anume Galaţi (Sud-Est), Ploieşti (Sud Muntenia), Iaşi (Nord-Est), Craiova (Sud-Vest), Timişoara (Vest), Cluj-Napoca (Nord-Vest), Braşov (Centru) şi Bucureşti (Bucureşti-Ilfov).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5