Ioan Pintea, în antologia „Poezii religioase româneşti” a Patriarhiei Române

Editura Basilica a editat două volume de „Poezii religioase româneşti” ce includ aproximativ 500 de ani, de la Petru Cercel până în zilele noastre. Selecţia poeziilor apărută la editura Patriarhiei Române a fost făcută de prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, profesor consultant la Facultatea de Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul din Bucureşti. Coordonatorul a inclus în acest volum poezii religioase româneşti alcătuite şi tipărite în ultima sută de ani, atât de către autori laici, cât şi clerici. Publicarea acestui volum de poezii în Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) este un act de recunoştinţă faţă de aceşti români – clerici şi mireni – care au dovedit, pe lângă preocupări literare, şi o înaltă ţinută morală. Lista se deschide cronologic cu Ion Pillat şi este continuată de alţi poeţi laici, dintre care menţionăm pe: Adrian Maniu, Magda Isanos, Nichita Stănescu. Acestora li s-a adăugat un număr important de clerici poeţi contemporani consacraţi, mulţi dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor din România, precum Theodor Damian, Nicolae Jinga, Mihalache Tudorica, Costică Moroianu, Ion Marinescu, Sever Negrescu, Dumitru Buduianu şi arhid. Mihalache Tudor.Tot aici sunt incluse poezii de o adâncă sensibilitate semnate de Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul), de arhimandriţii Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihastria şi Dometie Manolache de la Râmeţ, precum şi de sora acestuia din urmă, monahia Eudoxia Manolache.
Poetul bistriţean Ioan Pintea este prezent în antologie, alături de nume consacrate, cu poemele „Euharistie” „Sfântul Grigorie Dialogul”, „Candela”, „Casa testarului”, „Trei lumânări”.
Îl felicităm pentru această reuşită într-o selecţie apărută cu binecuvântarea Patriarhului Daniel într-o ediţie de lux.
Şi pentru că astăzi are ziua de naştere, îi dorim „La mulţi ani, cu bucurii literare şi duhovniceşti, şi-l felicităm pentru toate evenimentele frumoase derulate pentru sufletul bistriţenilor şi care sunt concretizate atât în construcţie de clădiri, ce vor rămâne peste timp, cât şi prin pagini de literatură incluse în istorie.