Ioan Turc îl interpelează pe primar: Vi s-a părut că investițiile în gestionarea apelor pluviale nu aduc voturi?

Mie, 06/05/2019 - 14:09

View the full image

Preşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, Ioan Turc, susţine că că primarul Crețu și administrația PSD ignoră iresponsabil problemele reale ale oamenilor, un astfel de exemplu fiind sistemul de gestionare a apelor pluviale.

„Este cunoscută și răs-cunoscută problema pe care o au oamenii de fiecare dată când plouă mai tare, și în zona spre Unirea și Viişoara, şi în zone din vatra Bistriței. Povestea cu fostele terenuri agricole este la fel de cunoscută ca și orice poveste de Ion Creangă. În loc ca în ultimii 12 ani să investească într-un sistem de gestionare a apelor pluviale, a investit zeci de milioane de euro într-o pârtie de schi, mere, struți, spectacole interminabile fără spectatori, deplasări în străinătate… De ce? Vi s-a părut că investițiile în gestionarea apelor pluviale nu aduc voturi. V-ați complăcut într-un soi de exhibiționism administrativ care ne costă scump”, a declarat Ioan Turc, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderul liberal s-a referit şi la creditul pe care municipalitatea îl va lua pentru cofinanțarea unor proiecte europene. ”Sunt mai degrabă îngrijorat decât mulțumit. Mă uit la ce s-a întâmplat cu celelalte investiții derulate pe fonduri europene. Constat faptul că pe trotuarele amenajate pe vremea primarilor Marian Toniuc, Pavel Popescu și Vasile Moldovan se mai poate umbla, dar pe trotuarele din piatră naturală făcute în mandatele d-lui Crețu îți rupi picioarele. În Piața Mică, sar bolovanii după mașini, iar în fața Palatului Culturii doamnele și domnișoarele pășesc ca pe un teren minat. Pasajele sunt făcute de mântuială, iar unele înguste au pluviala pe mijloc: nu poți să mergi nici pe stânga, nici pe dreapta, poti doar crăcănat... Blocurile anvelopate din fonduri europene au stârnit nemulțumirea proprietarilor din cauza indiferenței cu care a tratat Primăria aceste lucrări atât de importante pentru locatari și pentru estetica orașului”, a adăugat Turc.

Acesta nu a uitat nici de „troaca de pe pietonal, numită de PSD fântănă arteziană”, făcută din bani europeni. „Dincolo de hidoșenie, are și o parte metalică, ce reprezintă burgul bistrițean, pe care Primăria o tot înșurubează și deșurubează ca să nu o fure ghizii de ocazie ai turiștilor care se rătăcesc prin centrul orasului. Centrul intermodal este o absurditate care va aglomera orașul, va menține poluarea și va reduce drastic valoarea proprietăților de pe strada Tărpiului. Mesajul meu pentru PSD-ul din Primărie este: mai bine lăsați lucrurile cum sunt decât să le faceți așa cum ne-ați obișnuit. Pe unde ați trecut voi cu investițiile, orașul arată ca după război”, a spus Ioan Tuc.

În context, secretarul general al PNL BN, Ovidiu Florean, a criticat execuţia bugetului Consiliului Judeţean pentru anul 2018, „cea mai jalnică din ultimii 30 de ani”, cele peste 68 milioane lei denotând „incapacitate de analiză şi sinteză vizavi d e modul în care se cheltuie banii publici”. Consilierul judeţean a reclamat şi situaţialucrărilor de pe Lotul 4 ,Ilav Mică-Măgura Ilvei, cu finanţare europeană, dar şi managementul de la LDP Security, unde salariile cuvenite pentru luna aprilie s-au plătit în iunie, s-au pierdut contracte şi au fost diponibilizări colective.

Comentarii

05/06/19 15:16

Sergiu

Centrul intermodal de transport nu este altceva decat una din aberatiile „marca Cretu”, care complica circulatia auto in loc sa o rezolve. Accesul pe platforma de beton cocotata la 9 metri peste peroanele de tren este o solutie idioata, deoarece presupune construirea unor rampe care complica si mai mult circulatia, intrucat strazile din jurul garii sunt inguste. De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela noua. Aici ar putea sa se mute si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, iar in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendata. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului este extrem de redusa si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o trecere la nivel.
In felul acesta s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici.
Inainte de toate, ar putea fi amenajata foarte repede o trecere la nivel si in zona strazii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto de o parte si de alta a caii ferate. Ba mai mult, acum dupa demolarea intreprinderii „Teracota”, strada Romana ar putea fi prelungita pana la intersectia cu Drumul Crtatii. In felul acesta legatura dintre strada Garii si drumul de centura s-ar putea realiza printr-o bucla pe strada Artarilor pana la intersectia cu Strada Romana .

05/06/19 16:54

Vizitator

Un vechi proverb spune ca “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata".
Dupa etapa I-a, de implementare a proiectului ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa", aceea cu promovarea celor 3 axe turistice denumite :Axa Coroanei, Axa Artelor și Axa Breslelor, cu aproape 5 milioane euro primaria lui Cretu nu a invatat nimic, desi investitia s-a dovedit a fi un fiasco. Datorita faptului ca pavajul dupa ce a fost de proasta calitate, nici macar nu a fost montat corect şi se mişca. De asemenea, capacele de canal au ruginit, la fel si coşurile de gunoi , cele care au mai rezistat distrugerilor . In prezent, toată investiția din bani europeni a fost compromisa, iar acum, piatra cubică se sfărâmă de-a dreptul, bucăţile de pavaj cu emblema oraşului s-au fisurat, multe coşuri de gunoi au fost distruse şi stâlpişorii de beton s-au înclinat şi nu mai au mult până cad cu totul. Bistriţenii care trec zilnic prin Piaţa Mică, fie pe jos sau cu maşina, resimt denivelarile dalelor care se mişcă tot mai tare.
O dovada ca prostul nu invata nici din greselile proprii, este faptul ca recent Consiliul Local Bistrița a aprobat credit bancar pentru cofinantarea obiectivului de investiţii ”Regenerare urbană a centrului istoric al municipiului Bistriţa – etapa II”, proiect cu valoare totală de 10,6 milioane lei. Si la acest proiect care mai degraba ar potea fi numit "Degenerare urbană", este vorba tot de schimbarea pavajelor existente cu plăci de piatră naturală cu grosimi de 8 cm. Nimic insa despre reabilitarea fatadelor cladirilor din centrul istoric al orasului.