Izvor de informaţii şi impresii pe teme literare

Raveca Vlaşin clădeşte în cărţile sale spaţii de sărbătoare a gândului, cu zborurile poetice ale fanteziei ca o muzică a spaţiului, mânuind cu pricepere şi dibăcie unealta limbii cum puţini ştiu s-o facă. Coborâtoare din Mintiul Năsăudului, din satul cu atâţia cărturari de mare cuprindere, cum este academicianul Iulian Marţian, s-a fixat după absolvirea şcolii bistriţene în oraşul unde se întâlnesc cele două râuri, oraşul Dej, un loc fertil, plin de transparenţă, unde s-a afirmat prin scrierile sale, valorificând esenţa problemelor umane ca un poet notoriu în viaţa literară ardelenească.
Ca o româncă straşnică şi-a deschis sufletul spre tinerele vlăstare – copiii, pe care îi are mereu la inimă, oferindu-le cărţi cu lumina cuvântului scris, zidind catedrale în inimile lor, a căror trăsătură primordială este iubirea de oameni. Îndrăgostită iremediabil de satul natal, pe care virtual, nu l-a părăsit niciodată, călătorind mereu în spaţiul copilăriei şi adolescenţei cu imaginile gândurilor de acasă, din acea lume plină de fantezii, ce rodeşte într-una simboluri. Amintirile din sat le păstrează ca un balsam şi nu uită niciodată de joia târgului de la Năsăud, când trecea cu desagii în spate peste Muncelul luşcanilor, de multe ori cu tenişii pe umăr spre a nu-i murdări pe timp ploios. De regulă, mintiuanii ajungând la Someş îşi spălau încălţările, se spălau pe mâini şi faţă, intrând în oraş într-o ţinută de buni gospodari.
Mărturie stau toate povestirile dedicate copiilor, povestiri despre meleagul natal, descris cu atâta minuţioasă tandreţe, în care adie un vânticel de nostalgie, cum frumos spune scriitoarea Elena Buică în antologia „O altfel de istorie a literaturii române contemporane”, apărută la Târgovişte.
În volumul recent apărut, „INTERFERENŢE”, adică întâmplări, fapte, fenomene, întâlniri şi convorbiri, aduce în faţă un izvor de inspiraţii noi, prin care adună pe cei care au nevoie unii de alţii cu o mândreţe a spiritului. Volumul apărut la finele anului, dedicat centenarului, la Editura ASTRA Dej, are 236 de pagini şi cuprinde un mănunchi de informaţii şi impresii despre cărţile citite şi autorii lor aducând respectul cuvenit celor ce le-au creat, fiind mijloace de consemnare a opiniilor şi impresiilor exprimate de colegii săi de condei într-un număr destul de mare. În cele două capitole, ”Eu despre alţii” şi „Alţii despre mine”, dă cuvântul unui număr de 60 scriitori, prieteni şi colegi de condei, făcând precizarea că nu face critică literară ci doar semnalează existenţa acestor cărţi şi a autorilor din respect şi dragoste pentru arta cuvântului cum sunt: Victoriţa Duţu, Maria Săplăcan, Ioan Mititean, Camelia Ciobotaru, Adina Enăchescu, Simina Silvia Şcladan, George Baciu, Filip Cornel Domide, Menuţ Maximinian, Gheorghe Luchian, Virginia Brănescu, Al. Fl. Ţene, Titina Ţene, Ioan Benche, Mihai Pleş, Viorica Cătuneanu, Traian Vasilcău, Nadia Urian, Rodica Fercana, Voichiţa Pălăcean Vereş, Zamfira Toderici, Nicolai Maxim, Ştefan Mihuţ, Mircea Daroşi, Ioan Boţan, Veronica Oşorheian, Maria Lucia Rebrean, Antonia Bodea, Gavril Moisa, Iulian Patca, Ioan Şimon, Octavian Bulbuc, Ştefan Veşcari, Lucian Gruia, Ana Filip, scriitori pe care Raveca Vlaşin i-a prezentat cu intensitate şi consecvenţă, conturând interferenţele specificului naţional şi universalitatea scrisului, afirmându-şi fiecare punctul de vedere personal. Remarcăm fineţea şi gustul artistic şi totodată personalitatea autoarei de critic şi poet ce aspiră spre perfecţiune.
Despre autoare şi creaţiile ei îşi spun cuvântul: Magdalena Vaida, Ioan Mititean, Teodor Tanco, Ştefan Mihuţ, Ironim Marţian, Ion Radu Zăgrean, Silvia Pop, Ioan Suciu, Al. Fl. Ţene, Lucian Gruia, Elena Macavei, Menuţ Maximinian, Ion C. Hiru, N. Georgescu, Mircea Daroşi, Virginia Brănescu, Olga Lucuţa, Alexandru Păltinean, Ioan Şimon, Irina Maxim, Dorin Cociş, Emil Lungeanu, Mihaela Gligan, Floarea Pleş, Adrian Longhin, oameni ce au câştigat o experienţă de viaţă dând sens şi operelor prietenilor lor.
Prin această antologie, Raveca Vlaşin stă de vorbă cu stelele şi scoate la vedere adevărul, iar adevărul curat este că autoarea se dovedeşte a fi un scriitor valoros, pe cât de valoros pe atât de modest ce trăieşte emoţiile cunoaşterii unor locuri şi oameni.
La pagina 125, scriitorul Teodor Tanco spune: „Raveca Vlaşin bate pe drept la porţile afirmării şi consacrării.”
Universitarul Ieronim Marţian, consătean şi coleg de joacă şi de şcoală cu autoarea spune la pag.127: „Poeta Raveca Vlaşin, nu-şi propune, deocamdată, să intre în competiţie cu marii săi înaintaşi, cu toate că i-a folosit ca modele, ci cultivă poezia pentru cei mici, din dorinţa nedisimulată de a se întoarce ea însăşi pe uliţele copilăriei.” Scriitorul Menuţ Maximinian ce scrie într-un stil antrenant îşi exprimă gândurile despre poeta din Mintiu afirmând: „Cu fibra de ţăran autentic în sânge, Raveca Vlaşin aduce pe aripi de albatros, căutările la întrebările esenţiale ale lumii.” Preşedintele Ligii Scriitorilor, Al. Fl. Ţene, arată la pag. 147 că „Raveca Vlaşin are cultul imaginii emblematice şi al seducţiei pentru himera clasicităţii. Plasticitatea ostentativă şi preţioasă conduce spre eleganţa versurilor sale. Autoarea volumului „Interferenţe”, dagajă o revigorare stilistică, cu idei coagulate desprinse din viaţa cotidiană.”- cum spune autorul acestui articol la pagina 171. Doamna Virginia Brănescu, bistriţeanca învăluită în pasiuni ale creaţiei mărturiseşte: ”Poeta de la Dej, cu origini în Ţara Năsăudului, se defineşte ca o fire meditativă, o meditaţie filozofică ce-şi pune mereu întrebări asupra vieţii, iar atunci când nu le găseşte răspunsul se lasă în voia divinităţii.” Scriitorul de la Podul Vărării, Mircea Daroşi, scrie la pagina 198 că poeta, consăteancă cu Iulian Marţian, „reuşeşte să aşeze în cuvinte meşteşugite suave, întâmplări din lumea copilăriei, a naturii şi din mediul înconjurător. Scriitoarea din Sibiu prof. univ. dr. Elena Macavei, autoarea manualului de pedagogie, consemnează la pagina 151, că poeta Raveca Vlaşin mărturiseşte stăruinţa de a-şi pune gândurile „în nişte rânduri” pentru a descifra „al lumii mers”, pendulând între vis şi realitate.
Felicitări Raveca Vlaşin prin faptul că ai creat o rezonanţă puternică, prin comentarii stăruitoare, frumuseţe literară, bogăţie intelectuală şi o concurenţă sentimentală.