La Budești, în Sâmbăta lui Lazăr, pomenindu-i pe cei trecuți în lumina cea neînserată

În practica bisericii ortodoxe există momente cu semnificații deosebite, momente la care participă mulți creștini. Unul dintre aceste momente este pomenirea morților făcută printr-o slujbă în biserică dar și în cimitir în sâmbăta dinaintea „Floriilor” (Sâmbăta lui Lazăr).
Cu ceva timp înainte, mormintele din cimitir sunt primenite, aranjate iar în cursul zilei din sâmbăta „Floriilor” sunt aprinse candele, lumânări, sunt rostite rugăciuni, sunt așezate flori și coronițe pe morminte. Cea mai mare parte dintre creștinii care au fost la morminte participă și la slujba specifică din cimitir. În satul Budești, timpul fiind favorabil, s-au adunat la cimitir mulți săteni deoarece toți au părinți, rude, vecini, prieteni care au trecut „dincolo, în veșnicie”. Preotul paroh Plosca Florin Dorin i-a pomenit la momentul potrivit al slujbei pe cei știuți cu numele dar și pe cei a căror nume le-a șters uitarea.
Preotul profesor universitar doctor Stelian Tofană a spus o predică cu multiple semnificații, îndemnând pe cei prezenți să-și amintească cu ochii minții de înaintașii aflați „dincolo de durere și întristare” și unde toți o să ajungem mai devreme sau mai târziu. Viața pământească trebuie să fie o pregătire pentru viața veșnică a sufletului care nu este materie, nu poate fi văzut, nu poate fi cercetat și apreciat decât de Dumnezeu.
O viață cumpătată, cu respectarea învățăturilor creștine îți poate da speranța că sufletul va fi așezat la loc potrivit după o judecată făcută după alte legi decât cele pământești.
Împăcați sufletește că și-au făcut datoria față de înaintași, că si-au revăzut cunoștințe, că au spus o rugăciune pentru sufletele celor trecuți din lumea cu dor în lumea fără dor, participanții la acest moment s-au întors la casele lor.

Prof. Rus Augustin