La mulţi ani, doamna Virginia Brănescu!

Iată că sensibila doamnă Virginia Brănescu ajunge, cu ajutorul lui Dumnezeu, la borna 90 a vieţii sale, motiv pentru care îi adresăm caldele noastre urări de bine, sănătate, speranţă.

        Doamna Virginia Brănescu s-a născut la 14 martie 1928 la Bistriţa. Este licenţiată a Facultăţii de Pedagogie-Psihologie, Universitatea din Cluj-Napoca, a funcţionat ca profesoară de limba română în şcoli generale, profesoară de pedagogie la Institutul de Educatoare din Bistriţa, psiholog şcolar la Şcoala Sf. Maria din Bistriţa şi s-a pensionat în anul 1985.

        Are 12 expoziţii de pictură în ulei, dintre care 10 personale, la Bistriţa, Năsăud, Cluj-Napoca. A publicat 20 de volume, dintre care 9 volume de versuri, 2 cu proză autobiografică, un portret de pictor în proză, 4 volume de eseuri publicistice, o antologie şi 2 volume traduse în limba germană. De asemenea a publicat un album de pictură.

        Are numeroase premii, amintim doar Premiul I la Festivalul Naţional „Mihai Eminescu”, Ipoteşti 2012, cu pictura „Copil în rugăciune”, Premiul I la Festivalul „Dropia de Aur” 2014, Dor Mărunt Călăraşi, cu pictura „Ţesătoarea”, Premiul II obţinut de la Societatea Scriitorilor de Limba Română din Vancouver, Canada, pentru volumul de poezii ”Spre zări albastre”, 2013, Premiul II la Festivalul Internaţional de Literatură de la Pamplona, Spania 2013, cu volumul „Cu sufletul în palmă”, în traducere germană Mit der seele in der hand, Premiul de Excelenţă obţinut la International Festival of Literature, Malmo, Suedia, cu volumul „La porţile iubirii”, ianuarie 2014, Premiul I la concursul „Om bun, om rău”, Răsunetul, 2002, obţinut pentru proză scurtă, Necazurile lelii Raveca, Diplomă Literară „In honorem” primită din partea Ligii Scriitorilor din România, cu ocazia Zilei Limbii Române, 2007. Doamna Virginia Brănescu este membră a Societăţii Literare „Conexiuni” Bistriţa şi membră a Ligii Scriitorilor din România.

        După terminarea liceului, tânăra Virginia Brănescu s-a angajat în funcţia de contabil, timp de doi ani, şi-a strâns bani din salaiul primit şi în primul concediu s-a dus la Cluj să dea examen de admitere la Facultatea de Filosofie, fără ştirea părinţilor. A reuşit şi a făcut un an de facultate pe banii adunaţi, în anul II a schimba profilul pentru că secţia de filosofie a fost restânsă şi a ales psihologia. Pentru că tatăl său era liber profesionist i-a fost refuzată bursa la facultate pentru că era considerată „mica burgheză”. Astăzi îşi scoate la vânzare picturile pentru a-şi putea edita cărţile, deşi sunt instituţii bistriţene care trebuiau s-o ajute la editare.

        Doamnei Brănescu îi plac artele, scrisul, pictatul şi gătitul, nu-i place matematica. „Am trăit războiul cu speranţa că se va termina repede şi că tata va scăpa cu bine deoarece era concentrat undeva în apropiere de Ilva Mare pentru a  păzi nişte viaducte. Lupte n-au fost în Bistriţa fiindcă trupele germane şi maghiare au fost încercuite şi s-au retras foarte repede.”

        Poate nu putem trăi viaţa în direcţia viitorului, de aceea uneori o recâştigăm din trecut şi astfel putem trăi viaţa a doua oară. Luată ca model, natura nu a oferit artiştilor soluţii, reţete de reprezentare, ci doar sugestii. Echilibrul, simetria, proporţia, ritmul, armonia sunt legi ale apariţiei şi dezvoltării formelor din mediul înconjurător, pe care creatorul, în speţă doamna Virginia Brănescu, le descoperă şi le foloseşte pentru a crea o frumuseţe nouă, îmbogăţită cu sentimente şi aspiraţii omeneşti.

        Ce gânduri are doamna Virginia Brănescu?

        Gânduri

        În ceasuri grele de-noptare

        Atâtea gânduri triste strâng

        Din suflet trist, suflet nătâng,

        Se risipesc apoi în zare.

        Coboară-n chinuri dimineaţa

        În zboruri şi dureri cumplite,

        Năucitoarele ispite

        Cu care se încheie viaţa.

        Doamna Virginia Brănescu, ca un adevărat artist, nu imită în mod fidel natura, ci se inspiră din ea, porneşte de la ea, îi preia anumite principii, iar la final ajunge la forme şi soluţii noi, adică la plasticitate şi expresivitate.