La Năsăud a fost lansată Antologia Ligii Scriitorilor Români, Destine literare

În incinta Muzeului Grăniceresc Năsăud s-a desfăşurat un regal al cuvântului scris, lansarea Antologiei Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud, „Destine literare”, dedicată celor 150 de ani de la naşterea marelui poet George Coşbuc şi 155 de ani de la înfiinţarea ASTREI, lucrare coordonată de reputatul cărturar şi om al scrisului, prof. Ioan Mititean, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud, modelatorul evenimentului, aflat sub sigla „La Casina”. Au participat peste 50 de intelectuali, consumatori de literatură, scriitori, profesori, doctori, jurişti, ofiţeri superiori, jurnalişti, pictori, artişti.
A fost o autentică agapă, o comuniune a iubirii pentru mesajul scris, o adevărată sărbătoare a scriitorilor. Preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor din România, apeciatul Al. Florin Ţene a oferit domnului Ioan Mititean trofeul „George Coşbuc”, pentru scriitorii filialei năsăudene. Au fost prezenţi, Nadia Baciu, directorul Editurii „Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca, unde a apărut acest volum în condiţii deosebite, prof. univ. Antonia Bodea, Cluj, poetul Sandu Cătuneanu, Rodica şi Mircea Daroşi, Nepos, Liviu Păiuş, Mariana şi Dan Popescu, toţi din Rodna, Ariadna Maximiuc, directoarea Liceului „Al. Ioan Cuza”, Gabriela Nedelcu, Lenuţa Hulubei, mica delegaţie din Iaşi care a oferit Diplome de Excelenţă năsăudenilor care ţin activ parteneriatul cultural Iaşi-Năsăud, Titina Ţene, soţia preşedintelui naţional al Ligii, Cluj, coloneii bistriţeni V. Măgeruşean, I. Cordovan, Gh. Tanco, Nadia Urian, Cristeştii Ciceului, Cornel Cotuţiu, din partea Uniunii Scriitorilor, Leon Catarig şi Liviu Buhai, maestru în artizanat, a oferit o inedită expoziţie „Mâini îndemânatice”, o bisericuţă şi o corabie, printre altele, ambii din Rebrişoara, Valer Mureşan şi soţia Veronica, Chiuza, autorul portretelor în cărbune a celor 25 de membri ai Ligii, oferite gratuit, Rodica Fercana, Bistriţa, Raveca Vlaşin şi Zamfira Toderici, ambele din Dej, Ana şi Gavril Vaida, Floarea Pleş şi Lucreţia Mititean, amfitrioane harnice, Ioan Seni, vajnicul preşedinte astrist, Lucian Vaida, directorul muzeului, excelent organizator, Ana Berengea şi Sabina Gălan, Ilva Mare, fam. ing. George Petri, Coşbuc, venită special de la Braşov, Veturia Bâgiu, dr. G. Pleş, Ioan Bindea, Chiuza, Petre Vlaşin, Dej, Pavel Ştirbu, Bistriţa, Mihai Baltag, Bârgău, Elisabeta Boţan şi G. Mâti, Rebrişoara, fam. Nechita Bumbu, Nepos, pictor, a expus numeroase tablouri viu colorate, cu puţin timp în urmă a oferit un tablou şi muzeului din Maieru, Daniel Baciu, Cluj, Gavrilă Avram, Bistriţa, Oniţa Ciuta, Rebrişoara, o drăguţă interpretă de muzică populară şi de petrecere, a susţinut, la final, un mic şi încins program artistic, ajutată la orgă de O. Ţăran.
Am observat o înaltă ţinută intelectuală a celor care au luat cuvântul, a fost o pledoarie pentru arta scrisului fără ifose, pe care trebuie s-o gustăm dincolo de convenţiile limbii şi de simbolurile inteligenţei. Să nu ajungem, după cum spunea N. Iorga, să creăm un tip de om universal, adică omul de nicăieri şi să ne întoarcem la icoană şi la Nichifor Crainic care spunea, „Esenţa educaţiei stă în cultul eroilor şi al sfinţilor” şi să ajungem la Dostoievski cu, „Frumuseţea va mântui lumea.”
S-a vorbit şi s-a scris mult despre satul românesc, despre rădăcinile noastre tradiţionale. Satul românesc, unanimul nostru înaintaş fără nume, uimitoare simbioză între el şi copilărie, sat cu tainice aspecte şi structuri secrete, sesizate doar de copilărie, această poartă deschisă lui, satului. Satul se aşează, că aşa vrea el, în jurul Bisericii sale, iar în ochii conştiinţei copilului satul există ca o lume şi el este plasat în centrul acestei lumi, se prelungeşte în mit, întegrându-se într-un mare destin. Satul plasat în centrul unei lumi poartă suficienţa sa şi-şi suportă răbdător destinul, el este atemporal şi boicotează istoria fie doar şi prin indiferenţa sa majestuoasă.
S-au recitat poezii, s-a cântat, s-a dansat, atmosfera luneca spre poveste. În această comuniune spirituală ne-am simţit mai buni şi mai liberi. Privind pe coordonatorul evenimentului, domnul Mititean, Patriarhul Cultural al Năsăudului, numit de mine cândva, şi asistenţa din sală, gândul m-a dus brusc spre imaginea unui tablou cu cloşca şi puii săi de aur...