Lada de zestre năsăudeană, purtată cu cinste la Alba

Lume multă, lume bună s-a adunat la Alba în Cetate spre a dezbate teme de actualitate ale culturii tradiţionale româneşti la cea de a doua ediţie a Târgului Meşterilor Populari.
S-au organizat standuri cu vânzare de către meşteri populari din diferite zone ale ţării în arta lemnului, ţesut, cusut, olărit, icoane pe sticlă, împletituri nuiele, curelari, dogari, cojocari, jucării şi instrumente muzicale tradiţionale. Aceste meşteşuguri contribuie la caracterizarea identităţii culturale regionale şi naţionale reprezentând forma expresiei artistice care aduce cultura artistică în viaţa zilnică a fiecăruia.
În aceste zile de sfârşit de august, la Alba-Iulia în inima Cetăţii şi-au dat întâlnire valorile nepieritoare ale culturii ca un leac împotriva uitării şi al superficialităţii din veacul în care omul din noi este ispitit să-şi neglijeze rădăcinile sale culturale cu dorinţa de a fi mereu recent.
În paralel cu vizitarea expoziţiilor de obiecte tradiţionale, icoane pe sticlă, pictură şi carte s-a organizat în Sala Unirii simpozionul cu tema: „Cultura tradiţională în era globalizării” cu participarea unor scriitori, cercetători, folclorişti, etnografi şi istorici din ţară şi străinătate.
S-au vizitat expoziţii, s-au organizat lansări de carte şi s-a vizionat un film etnografic cu aspecte din lada de zestre a tradiţiilor populare, atât pe ecran cât şi pe scena din şura unei gospodări ţărăneşti din Piaţa Unirii, ce au adus în faţă Nunta în Transilvania, tocmai de la poalele Ţibleşului, din Agrieş, de Grupul Glanetaşul, coordonat de învăţătoarea Floarea Pop.
Şi de data aceasta ASTRA năsăudeană a fost la loc de cinste aducând culturii tradiţionale un strop de veşnicie atât cât încape în comunicările susţinute de năsăudeni. Astfel, preşedintele Desperţământului prof. Ioan Seni a vorbit despre: „Sărbători băbeşti în ţinutul năsăudean”, iar leşanca Veronica Oşorhean a vorbit din suflet despre: „Călăreţii şi stegarii pe Ilve”, la care adăugăm cei trei autori: Ioan Mititean, Floarea Pleş şi Lucreţia Mititean ce au prezentat cele două volume „Meseriaşi şi talente năsăudene”, cărţi ce totalizează peste o mie de pagini, ce prezintă portrete de meseriaşi din Năsăud şi împrejurimi, o potrivire nemaipomenită cu tematica manifestărilor culturale de la Alba-Iulia. Cele două volume ale scriitorilor năsăudeni scoase la editura George Coşbuc Bistriţa si Ecou Transilvan Cluj sunt icoana făpturii meşterilor năsăudeni, scrise pe cont propriu de cei trei astristi, din respect pentru creatorii de artă, din generozitate şi o mare cinste sufletească ce s-au angajat să scoată în faţă oameni modeşti de o rară adâncime în gândire ce rămân peste timp ca valori veşnice, nepieritoare prin faptele lor consemnate între copertele celor două volume, unicat, scrise cu iscusinţa minţii şi căldura inimii. Preambului cărţilor dedicate meseriaşilor este o placă ce se va dezveli joi 29 august 2013, ora 12.00, pe fondalul clădirii fostei Cooperative Munca Colectivă din Năsăud, în onoarea meseriaşilor din toate timpurile, oameni ce s-au logodit cu arta şi au ca semnificaţie imaginea gândurilor culturale şi tradiţionale ale autorilor.
Cartea meseriaşilor năsăudeni este ca un balsam şi nu ne vom sătura răsfoind-o, chiar în ceasuri târzi de noapte cu gândul la bunii şi străbunii noştri care o viaţă au slujit atelierele meşteşugăreşti.
Activitatea de la Alba-Iulia s-a desfăşurat sub tutela doamnelor Petruţa Pop şi Marinela Baba pe baza unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural, eveniment inclus în cadrul Festivalului de tradiţii româneşti din „Lada de Zestre” ediţia I.
Manifestarea de la Alba-Iulia a apropiat judeţele şi zonele folclorice, dând curs atâtor înţelesuri ale cuvântului – tradiţii pe care le aşezăm sub acelaşi acoperiş spre a crea o spaţialitate unitară în mijlocul unei lumi în care toate ar trebui să se afle la locul lor.
Aici, la Alba-Iulia s-a deschis trusa cu minuni, într-o căsuţă făcută din lemn, din paie şi din frunziş, o colibă didactică făcută tocmai pentru a cuibări în ea simbolurile artei noastre tradiţionale ce a însemnat pentru participanţi o revelaţie.