Livia Moldovan: Ar fi nevoie în toate judeţele de asociaţii care să protejeze grupul de femei care, din păcate, a tras lozul necâştigător

Rep.: - Livia Moldovan, preşedinta Asociaţiei Clubul Amazoanelor Bistriţene, a fost desemnată de cititorii cotidianului „Răsunetul” „Bistriţeanul anului 2012” la categoria „Social-voluntariat”. Cum primiţi această distincţie?

Livia Moldovan: - Mă bucur foarte mult pentru acest loc pe podium pe care mi l-au oferit bistriţenii. Consider că pe acest podium eu, ca persoană, sunt doar reprezentanta Asociaţiei şi văd pe aici pe toate doamnele beneficiare ale serviciilor sociale ale asociaţiei noastre şi care, la rândul lor, sunt voluntare ca şi mine. Această onoare pe care am primit-o din partea bistriţenilor ne dovedeşte faptul că în cei 8 ani de existenţă a asociaţiei aceasta a reuşit să fie apropiată de bistriţeni, adevărata ei dorinţă fiind de a face bine femeilor cu cancer şi-n acelaşi timp de a preveni şi a depista la timp cancerul de sân şi de col uterin. Ar fi nevoie în toate judeţele de astfel de asociaţii care să protejeze grupul de femei care, din păcate, a tras lozul necâştigător. Bistriţenii au înţeles că am luat numele amazoanelor tocmai pentru faptul că erau curajoase, tăindu-şi sânul pentru a putea trage cu arcul, însă şi cu mii de ani în urmă era racul la sân, femeile fiind nevoite să-şi taie sânul.

Rep.: - Cum a fost anul 2012 pentru dumneavoastră?

L.M.: - Un an bun, deşi resursele financiare au fost obţinute mai greu. An de an, noi facem cam acelaşi lucru pentru că protezele nu sunt gratuite, sistemul nostru sanitar suferă, iar problemele sunt multe. Am vrea să ne ocupăm mai mult de consiliere psihologică, să asigurăm o stare de bine şi de confort persoanelor operate, sperăm ca noua lege a sănătăţii o să ne dea posibilitatea să ne ocupăm mai mult de partea emoţională a femeilor şi să nu ne mai consumăm timpul şi banii în a rezolva probleme care trebuie rezolvate de statul nostru. În 2012 am marcat lupta împotriva cancerului la col uterin, ziua contra fumatului, ziua supravieţuitorului etc. Toate acţiunile noastre au fost realizate prin ajutorul primit de la persoane aparent sănătoase din judeţul nostru, prin cei 2% şi din bani din sponsorizări. În legătură cu prevenţia, teoretic, am participat la întâlnirea cu elevii clasei a XII-a de la Liceul „Andrei Mureşanu” şi Liceul Forestier şi cu mămicile de la Grădiniţa Benita, informând despre importanţa prevenirii şi depistării la timp a cancerului de sân şi col uterin. Practic, cu ajutorul primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, prin Legea 350, am beneficiat, an de an, de un proiect din fonduri nerambursabile, în care am prins şi ajutorul beneficiarelor cu proteze, sutiene, analize medicale, dar şi parte de prevenţie pentru comunitate prin pliante, efectuarea de mamografii, ecografii etc. Anul trecut am făcut 300 analize Papanicolau. Considerăm că deşi nu am efectuat foarte multe analize, rolul nostru nu este de a căuta cazuri multe de cancer, noi, din contră, am dori ca grupul de femei să fie sănătos şi să continue să facă analize medicale pentru a depista la timp cancerul. Spun toate acestea pentru că boala nu este o glumă, dar depistată în fazele 0 şi 1 supravieţuirea este foarte mare. Această boală, faţă de zeci de ani în urmă, nu mai înseamnă egal moarte, considerăm că boala este cronică pentru că teama legată de cancer este foarte mare, dar statisticile arată că nu suntem, ca mortalitate, pe locul I, ci accidentele, bolile cardio-vasculare etc. Toate acestea le-am spus din dorinţa ca populaţia de genul feminin, aparent sănătoasă, să nu fie indiferentă şi în acelaşi timp liniştită că nu este foarte bolnavă, ci mai bine să meargă la medic şi să fie convinsă că este sănătoasă. Asta presupune mamografii şi testul Papanicolau.

Rep.: - Ce proiecte aveţi pentru anul 2013?

L.M.: - Dorim ca beneficiarele noastre să se bucure de mai mult ajutor din partea noastră, dar noi, pentru a ajuta, trebuie, la rândul nostru, să fim ajutate pentru că am constatat, de-a lungul anilor, că situaţia financiară a femeilor este o cauză de disperare. Nu poţi să ceri unei femei bolnave de cancer să mănânce sănătos, să trăiască sănătos atunci când nu are nici măcar o pensie de handicap. Sunt cazuri când nu au niciun venit şi au şi 4-5 copii. Toată lumea trebuie să înţeleagă că suntem o asociaţie care încercăm, peste puterile noastre, să ajutăm aceste femei, să ajutăm comunitatea, dar noi nu putem rezolva, lună de lună, lipsurile acestor doamne. Am dori ca probleme sociale să aibă importanţa lor şi la nivel naţional, să conteze aşa cum a contat până în ’90 şi asistenţa socială.

Rep.: - Vă mulţumim pentru mesajul dumneavoastră, vă dorim multă sănătate şi putere de muncă în continuare, spre binele comunităţii.

L.M.: - Şi eu vă mulţumesc şi-n acelaşi timp, încă o dată, vă spun că mă bucur de aprecierea cititorilor. Să fiţi convinşi că noi, ca asociaţie, vom milita în continuare pentru informare şi educare în ceea ce priveşte necesitatea controalelor medicale periodice. Rog cititoarele să nu caute portiţe de scăpare, ci să meargă la medic pentru a-şi verifica starea de sănătate.