Marilena Toxin şi „Biografie indiscretă”

Ne-am obişnuit cu gândul, dar şi cu fapta, ca d-na MARILENA TOXIN, cunoscută prozatoare şi consacrată în arta scrierii, o tenace şi ambiţioasă, meticuloasă în aranjarea gândurilor în pagină, să ne surprindă plăcut cu apariţia unei noi cărţi, a unei noi opere, în care talentul, puterea de sinteză şi elaborarea ideilor curg ca un „fluviu”, autoarea identificându-se, în unele situaţii, cu personajul principal din cărţile publicate.

Astfel, Marilena Toxin a scos, recent, de sub tipar volumul „Biografie indiscretă”, la Editura Asachi din Piatra Neamţ, 2011, într-o ţinută grafică deosebită, având 166 pagini, cu o copertă semnificativă şi de calitate, unde autoarea specifică, printr-un citat, că „Cine nu învaţă din greşelile istoriei, riscă să le repete!” (N. Iorga)

Romanul biografic apărut se „deschide” cu „Argument”, în care autoarea se motivează logic „… apariţia acestui roman în care există foarte puţină ficţiune, vine în memoria celor mulţi, pierduţi în neant, fără a putea povesti nelegiuirile prin care au trecut, ca o aducere aminte şi o reabilitare”.

Volumul este structurat pe şapte capitole, în care personajul principal, Gogu, este cel care trece prin foarte multe ipostaze, culminând cu aceea „de a nu ne lăsa să cădem prizonieri şi ultimul glonţ să-l păstrăm pentru noi”.

Este o carte captivantă, care nu se lasă din mână când începem să o citim, iar Marilena Toxin merită felicitările de rigoare pentru ce a făcut, ce face şi ce va face.

O carte cu mesaj, în care critica literară şi cei avizaţi o să-şi spună părerile, iar autoarei îi dorim la mai mare şi la mai multe.