Năsăudeni la colocviile bârgăuane

Cu bunăvoinţa primarului de Rebrişoara, Nicolae Bodiu, care ne-a asigurat transportul, am participat la Colocviile de la Joseni, o manifestare culturală de talie academică, cu evocări entuziaste.

Au participat iubitori ai culturii din Joseni şi satele aparţinătoare, fii ai satului de pe Valea Bârgăului, Bistriţa şi Cluj, precum şi o delegaţie de artişti năsăudeni compusă din: Ioan Mititean, Lucreţia Mititean şi Leon Catarig, spre a cinsti, alături de tânărul cerc astrist din localitate, iniţiat de omul de aleasă cultură, Mihai Belteag, aniversarea a 150 de ani de la naşterea Societăţii Culturale, cea mai longevivă societate din ţară.

Primarul comunei, Tudorel Ciotmonda, omul împlinirilor şi a lucrului bine făcut, a expus înfăptuirile administraţiei locale în direcţia modernizării vieţii satului, împăcat că obiectivele propuse au prins viaţă. A exemplificat efortul depus pentru modernizarea şcolii, unde se simte mâna unor pricepuţi gospodari, dovadă că directorul şcolii, Felicia Măjeri şi întreg colectivul de educatori, au imprimat în suflet spiritul de ordine şi curăţenie care domină şi în comportamentul copiilor, cât şi în gospodăriile sătenilor. Chiar şi lemnele pentru iarnă din curtea şcolii sunt clădite în stil artistic, o dovadă a bunului gust.

Năsăudenii nu au venit cu mâna goală, au adus în completare cărţile prezentate aici, în 21 septembrie 2011, „Un univers” şi „Valori de altădată” semnate de Ioan Mititean, unde şi-au deschis drum spre eternitate un număr de 25 bârgăuani, cetăţeni de onoare ai comunei ca de exemplu: Chiuzan Teodor, Budecean Silviu, Lenţa Valer, Parasca Constantin, Trif Eugen, Simion Cristea, Gavril Relea, Gâţă Ştefan, Ion Oarcăru, Ştirbu Vasile, Aurel Rău, Liviu Mănarcă, Andrei Buzdug, Vasile Urs, Fonogea Nicolae, Pantelimon Lucuţa, Victor Andreica etc., dovadă că legăturile dintre Valea Someşului şi Valea Bârgăului îşi continuă firul fără invidie şi patimă.

Năsăudenii au elogiat fapta primarului şi a lui Mihai Belteag, oameni cu o formaţie culturală şi morală mai aparte care cu înjghebat muzeul sătesc, convinşi că muzeul este o carte de istorie la îndemâna oricărui iubitor de frumos şi tradiţie românească. În această categorie îl includ şi pe Leon Catarig din Rebrişoara, care a reînviat muzeul sătesc după o comă profundă de peste 20 de ani.

În cuvântul său, Lucreţia Mititean elogiază dascălii locali, cărora nu le lipseşte niciuna din înzestrările oferite de şcoala năsăudeană de ieri.

Iată, la Joseni, adevăraţi români, ce-şi păstrează cu sfinţenie zestrea de acasă, cu atâtea amintiri istorice şi încrederea în puterea de viaţă a românilor din mediul rural, izvorâtă parcă dintr-un articol al lui Eminescu intitulat: „Mândria de a fi român”.