Niculae Gheran, „la mâna” lui Andrei Moldovan

Un nou număr (5/2012) al redutabilei reviste „Vatra” de la Târgu-Mureş a apărut recent. Într-o excepţională ţinută grafică, aşa cum ne-au obişnuit, de multă vreme, cei care ostenesc pe ogorul acestui lunar de cultură editat de Uniunea Scriitorilor din România, Consiliul Judeţean Mureş şi Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Pe prima pagină, poemul „Un salt în afară” de Dumitru Chioaru, care-ţi deschide apetitul pentru următoarele 15 poeme, ale lui Andrei Zanca. Un grupaj consistent şi extrem de interesant. La „Epica magna”, Radu Aldulescu ţine morţiş să ne avertizeze că „O jelim pe Madam Friţ”. Noi, însă, nu putem zăbovi prea mult în jelanie, că e mult de citit în continuare. Mult şi bun. Nicolae Cliveţ, de pildă, prezintă volumul de versuri „Când va veni ceea ce este desăvârşit”, semnat de Andrei Dosa, Un „volum demn de toată lauda”, după cum însuşi N. C. mărturiseşte în finalul cronicii sale. Ceea ce s-ar potrivi, ca o mănuşă, şi pentru Diana Iepure (Basarabia), autoarea volumului (tot de versuri) „ O sută cincizeci de mii la peluze”, despre care scrie, elogios, Lucia Ţurcanu.
Alex. Cistelecan încearcă, pe aproape patru pagini de revistă, să ne dezmeticească pe noi, cititorii de rând, cum stă treaba cu „Fenomenologia spiritului conservator”. Având la îndemână cartea lui Dan Tăpălagă, „Bulversarea valorilor. Scrieri dintr-un timp buimac” (Humanitas, 2010). „A fi conservator înseamnă oarecum a umbla prin lume cu un ceas care stă”, e de părere autorul, dar povestea e lungă, complexă şi complicată, mai ales pentru muritorii de rând. Herbert-Verner Mühlroth consemnează un eveniment care nu poate fi trecut cu vederea: Centenarul naşterii poetului, pictorului şi compozitorului Wolf von Aichelburg, o mare personalitate artistică atât a culturii germane, cât şi a celei române. Semn că revista „Vatra” nu uită ceea ce e de ţinut minte! 38 de pagini sunt consacrate fenomenului avangardist în literatura şi arta chineză.
În timp ce Mircea Kiropol, Ana Mizumski şi Andrei Mocuţa, oferă cititorilor alte pagini de poezie şi proză (ultra) scurtă, Andrei Moldovan, Florina Moldovan Lircă şi Monica Grosu îşi aşteaptă cititorii „Cu cărţile pe masă”.
Una dintre aceste cărţi este „Îndărătul cortinei”, cel de-al treielea volum al trilogiei „Arta de a fi păgubaş” de Niculae Gheran, care a reuşit să contabilizeze, în ultimii patru ani de când au început să apară aceste volume, peste 50 de cronici (asta zic şi eu pagubă!), din ţară şi străinătate, care de care mai elogioase. Cronica lui Andrei Moldovan se intitulează „Niculae Gheran şi vinul său pierdut”. Cu toată criza spaţiului tipografic, ne îngăduim a reproduce o singură secvenţă din această cronică amplă, substanţială şi la obiect, care ar merita reprodusă în înntregine: ”Îndărătul cortinei recompune prin creaţie o perioadă ce tinde să cristalizeze tot mai mult prin etichete şi şabloane, cea a societăţii româneşti din perioada ceauşistă, văzută mai cu seamă dinspre lumea literară, a politicii culturale şi de multe ori nu doar atât. Lucru de remarcat: autorul nu este ceea ce am putea numi un pasionat de propria-i biografie. Găseşte mereu distanţa necesară ce-i permite să judece lucrurile cu detaşare, cu umor, destul de frecvent, şi adesea cu autoironie. Este o lume regăsită, cu rosturile şi infirmităţile ei, dar mai ales cu oamenii de totdeauna, statornici în bunătatea şi răutatea lor, sub vremuri de multe ori nestatornice. Capacitatea de a înţelege personajele şi realităţile ce le guvernează este nu doar o calitate a autorului, ci şi o condiţie esenţială a creatorului care recompune un univers viu.
Activiştii de partid ai lui Niculae Gheran, mai cu seamă din domeniul culturii, sunt şi ei oameni, priviţi cu oarecare îngăduinţă, pentru că un sistem politic nefiresc i-a aşezat acolo unde nu le este locul. Alături de ei sunt şi oameni de cultură veritabili ce au făcut cuvenitul jurământ de credinţă şi care, în funcţie de împrejurări şi voinţă, mai încearcă să salveze ce se poate dintr-o cultură importantă”.
Pe aceeaşi masă se mai află cărţile lui Zeno Ghiţulescu, „8 proze scurte. Reflecţii, aforisme, paradoxuri”, şi Mihai Pascaru, „Sentinţe/Senteces”, versuri.
În acest număr mai semnează: Iulian Boldea, Rodica Grigore, Petrişor Militaru, Maria Zintz şi Călin Crăciun. Al. Cistelecan îşi contiună Dicţionarul poeţilor mureşeni cu alţi patru candidaţi la nemurire, iar Simona-Graţia Dima oferă cititorilor alte „Taine la vedere”. „Cum îl citim pe Caragiale astăzi?”, „Acţiuni literare la Alba Iulia, „Ce scriu ungurii” , „La un pas de un nou numerus clausus?”, la rubrica „talmeş-balmeş”.
Acelaşi poem de început („Un salt în afară”), dar în lectura lui Lucian Perţa, încheie acest număr, remarcabil, al revistei „Vatra”.