Zilele comunei Teaca. Primarul Iustian Damian Muntean a invitat nume sonore ce au oferit momente de neuitat miilor de spectatori

La Teaca a avut loc un act cultural şi educativ de excepţie organizat de către Consiliul Local Teaca cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a Centrului Judeţean pentru Cultură B-N. Este cea de-a XII-a ediţie de acest gen iniţiat de către primarul comunei, Iustian Damian Muntean. Două zile fierbinţi de sfârşit de iulie au marcat realizarea unui bogat program cultural-artistic menit să fixeze perenitatea tradiţiilor populare, identitatea noastră naţională pe acest pământ de legendă. Prima zi a debutat în decorul răcoros al serii pe scena amenajată în centrul satului, cu un spectacol de muzică uşoară dedicat tinerilor şi nu numai, susţinut de Florinel şi Ioana, Englezu şi Monica Sandor Band, care s-a bucurat de aprecierea spectatorilor prezenţi în număr mare la acest spectacol.
A doua zi a manifestărilor culturale a fost una de excepţie, aşteptată cu mult interes de sutele de spectatori prezenţi, în pofida căldurii sufocante, până seara târziu. La invitaţia primarului comunei au fost prezenţi Ovidiu Frenţ – prefectul judeţului, Alexandru Pugna – secretar de stat la Ministerul Culturii şi Vasile Puica – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Preotul paroh Vasile Motogna, alături de preoţii din parohiile comunei, au oficiat un Te Deum.
Spectacolul folcloric a debutat cu Ansamblul „Cununa grâului”, coordonat de col. (r.)Florentin Archiudean. În coregrafia lui Bogdan Pântea, 70 de tineri din satele comunei Teaca, au prezentat dansuri din Pintic, Teaca, de pe Valea Someşului, din Monor, dar şi din Făgăraş şi Maramureş, impresionând prin frumuseţea chipului şi acurateţea interpretării.
Cântecul popular a fost adus de tinere interprete - pregătite de artista Cornelia Ardelean Archiudean - Teodora Florea, Simona Sabău, Ioana Vasiliu, Krista Zoltan, Iulia Horha, Adelina Horga, Mădălina Oltean şi Simona Sabău.
Cele patru grupe de dansatori, împreună cu soliştii vocali, au oferit un spectacol ce pe parcursul a două ore a demonstrat maturitatea ansamblului din Ocniţa care, deşi marchează doar opt ani de activitate, a dovedit că este mult mai bine pregătit faţă de alte ansambluri cu notorietate.
În recitalul susţinut de Cornelia Ardelean Archiudean, Cetăţean de Onoare al comunei Teaca, a fost oglindită toată frumuseţea acestor meleaguri în care cântecul popular l-a însoţit întotdeauna pe om în momentele importante ale vieţii.
Echipa de dansuri maghiare „Tulipan” din Teaca, coregraf Simon Szabolcs, a prezentat dansuri de pe Valea Nirajului şi de la Voivodeni. La scenă, tinerii au fost însoţiţi de prof. Mihalci Ioan, având sprijinul părintelui Szekely Botond şi a doamnei Kiss Ileana.
Nu a lipsit dansul modern adus în faţa publicului de Daniel şi Maria, doi tineri ce fac parte din Clubul de Dans Sportiv Floris Bistriţa, coordonat de Florica Buduşan.
Interpreta Ana Lar a prezentat, alături de copiii din Grupul „Flori de pe Câmpie” (Oana Silveşan, Marta Călbază şi fraţii Flavia şi Gabriel Costea), câteva din cântecele reprezentative ale zonei.
Ansamblul profesionist „Dor românesc” a venit la scenă cu câţiva din tinerii ce au confirmat deja prin premiile obţinute, majoritatea fiind elevi sau absolvenţi ai Liceului de Muzică - Ioana Măgheruşan, Dorin Rus, Larisa Ştefania, Palage Marius.
Sub bagheta maestrului Anghel Urs, la Teaca, au fost prezente şi nume reprezentative ale folclorului bistriţean – Domnica Dologa, Ana Maria Marti, Nicu Cioancă, Veronica Bălan şi Ioachim Spân.
Este o tradiţie ca în fiecare an să fie prezent Ansamblul profesionist „Mureşul”, care sub bagheta maestrului Marcel Râmba, în coregrafia lui Florin Cerghedi, a prezentat suite de jocuri din Chioar şi Banat, cele mai aplaudate fiind însă jocurile ţigăneşti din Sâncraiu de Mureş.
Artistele Dorina Oprea, Leontina Pop, Maria Neag, Adina Nistor şi Maria Sântean Faghiura au întregit prestaţia ansamblului mureşan.
Olimpia Deneş Deac, fiică a satului prin căsătorie, a prezentat piese dedicate acestor locuri.
Evenimentul a fost încheiat prin prestaţia artistului Aurel Tămaş, aplaudat la scenă deschisă de miile de spectatori. Şlagărele lui au fost cântate, şi de această dată, de cei prezenţi la eveniment.
Tradiţia este cea care persistă şi traversează timpurile, cea care rămâne neschimbată şi care poate renaşte întotdeauna, în pofida vânturilor schimbătoare. Aceasta se scufundă în istorie, dar rămâne întotdeauna deasupra acesteia. Ea oferă îndeosebi principiile, adevărurile permanente capabile să traverseze schimbările survenite de-a lungul timpului, iar faptul că în prezent tradiţiile noastre populare n-au murit se datorează tocmai acestor principii care au stat la baza perenităţii lor: dragostea nemărginită faţă de neamul românesc, faţă de pământul pe care calcă şi care i-a asigurat un trai sănătos, iubirea faţă de Dumnezeu şi de părinţii care le-au dat viaţă. Numai urmare a acestor principii fundamentale, tradiţiile nu vor muri niciodată.
Dincolo de valoarea cultural-artistică a întregii manifestări, cele două zile de neuitat pentru sutele de oameni prezenţi, important este faptul că la ceea ce s-a întâmplat aici, la Teaca, localitate încărcată de istorie, aceştia au trăit clipe de neuitat, într-o comuniune completă în care au descoperit importanţa şi frumuseţea relaţiilor interumane, valoarea tradiţiilor, care înseamnă a da formă propriei exigenţe cu privirea aţintită spre viitor înspre frumuseţea izvorâtă din suflet, iar frumuseţea care a iluminat întreaga manifestare culturală de aici a fost prezenţa zecilor de copii şi tineri care şi-au adus contribuţia lor extraordinară, prin prestaţia lor, la perenitatea culturii populare neîntinate de excrescenţele vieţii cotidiene dominate de angoase care tulbură conştiinţe.
De remarcat prezenţa scriitorului Menuţ Maximinian care prin modul inedit de prezentare, în stilul său caracteristic, pe parcursul întregului spectacol desfăşurat aici, a electrizat întreaga asistenţă.
Spre miezul nopţii, cerul a fost luminat de milioane de stele multicolore ale focului de artificii care au marcat încheierea manifestărilor cultural-artistice. Stele efemere desigur, precum viaţa oamenilor, dar care dau speranţa unei lumini a ceea ce a rămas frumos în ei.