Planul Naţional de Investiţii al Guvernului: Drum expres Bistriţa-Dej şi alte trei drumuri Trans Regio!
Guvernul României a lansat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, un capitol distinct făcând referire la investuţiile în infrastructura de transport, fie rutieră, feroviară, portuară, maritimă, d emetro etc.
Astfel, judeţul nostru este vizat de 3 mari investiţii în infrastructura rutieră şi una pentru infrastructura feroviară. Tronsonul Dej – Bistriţa, cu o lungime de 55,6 kilometri, va deveni drum expres. Valoarea estimată a investiţiei este de 317 milioane euro, cu un cost mediu de 4,8 milioane euro/kilometru.
Drumul expres presupune prezenţa a două benzi pentru fiecare sens; existenţa unui spaţiu median care să separe sensurile de circulaţie şi să limiteze astfel riscul de accidente prin trecerea autovehiculelor pe sensul opus; prezenta a două acostamente. Nu există intersecţii directe cu nicio altă rută de transport, feroviara sau rutieră. Intersecţiile se realizează sub forma de poduri sau pasaje. Intrările şi iesirile de pe drumurile expres se fac doar pe partea dreaptă, pe benzi special amenajate de accelerare sau frânare. Drumul expres are garduri de protecţie, spaţiilor de parcare, de odihnă, benzinării. Limita minimă de viteză este de 50 km/h, iar viteza maximă, în funcţie de teren, 120 km/h în zone de câmpie şi 80 km/h în zone montane.
Prin comparație cu autostrăzile, drumurile expres au o lățime totală mai micp, 22 m față de 26 m la o autostradă, benzi cu jumătate de metru mai înguste, nu exista benzi de urgență, iar viteza maximă este cu 10 km mai mică decât în cazul autostrăzilor.
***
Trei drumuri Trans Regio, inclusiv Suceava-Bistrița!
În Planul Național de Investiții apar și 3 drumuri Trans Regio, care în prezent sunt drumuri naționale. Aceste tronsoane nu sunt nici autostrăzi, nici drumuri expres, ci sunt catalogate drept Trans Regio, pentru care nu sunt niște caracteristici clare. Probabil, același traseu, îmbunătățit.
Este vorba despre Beclean (Bistrița) - Salva - Moisei – Cârlibaba, cu o lungime de 203 kilometri, o valoare totală de 196,9 milioane euro (cu TVA) și un cost mediu de 0,8 milioane euro/kilometru.
Tot drum Trans Regio va fi și Sărățel - Tg. Mureș, actualul DN 15 A, pe o lungime de 78 kilometri. Valoarea investiției este aproximată la 52,4 milioane euro, respectiv 0,6 milioane euro/km.
În aceeași categorie de drum este inclus și DN 17, pe tronsonul Suceava – Bistrița, cu o lungime de 178 kilometri. Valoarea investiției este de 148,6 milioane euro (TVA inclus), respectiv 0,7 milioane euro /km.
***
„Principala problemă a infrastructurii de transport din România a fost lipsa unui cadru stabil și predictibil pentru implementarea acestor proiecte, având în vedere faptul că ciclul de viață al unui proiect major de infrastructură este de 5-7 ani. Astfel, s-a actualizat strategia de implementare a Master-planului general de transport, în special cu privire la prioritizarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea României, având în vedere sursele de finanțare disponibile și capacitatea administrativă necesară.
Acest plan de investiții urmărește să asigure și să ghideze investițiile în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030. Pe termen scurt, una dintre prioritățile Guvernului o reprezintă accelerarea finalizării lucrărilor de infrastructură care înregistrează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor.
Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de euro. Între aceste obiective se află: Autostrada Pitești-Sibiu (Loturile 1,4 și 5), Drumul expres Pitești-Craiova, sectoarele de autostradă Sebeș-Aiud, Suplacu de Barcău–Borș, Inelul de Sud al Municipiului București, Varianta Ocolitoare Bacău, precum și Podul de la Brăila. Pe termen mediu, Guvernul își propune să asigure conectarea provinciilor istorice ale țării și conectarea cu statele din Vestul, Sudul și Nordul țării prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. Între obiectivele prioritare se află demararea lucrărilor la: Autostrăzile Sibiu-Pitești (Loturile 2 și 3), Nădășelu-Suplacu de Barcău, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni, Ploiești-Comarnic-Brașov, Ploiești-Buzău-Focșani-Suceava, Inelul de Nord al Municipiului București. Drumurile expres: București-Alexandria-Craiova, Craiova-Caransebeș-Lugoj, Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin, Buzău-Brăila-Galați, Focșani-Brăila-Galați, Măcin-Tulcea – Constanța”, se arată în dpcumentul Guvernului.
***
Pentru infrastructura feroviară, judeţul Bistriţa-Năsăud este inclus cu un proiect nou de modernizare care vizează calea ferată Suceava - Ilva Mică, cu o lungime de 191 kilometri, o valoare de 817,8 milioane euro, respectiv 3,6 milioane euro/km.
Citiţi şi:
- Drumul expres Bistriţa-Dej, din 2028 încolo! Trans Regio Rodna, din 2022! Vezi când e programată centura Bistriţei!
- Drum expres Bistriţa-Dej, varianta ocolitoare a Bistriţei şi drumuri Trans Regio în Master Planul de Transport
- Reabilitarea DN 17 D, în Pasul Rotunda, a obținut acordul de mediu! Ce alte investiții majore au trecut de acest pas la APM BN!
- Studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare a Năsăudului, în lucru!
- Studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare a Năsăudului, lansat în licitație!
Comentarii
Din Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, cel mai important obiectiv pentru judeţul Bistriţa-Năsăud este fără îndoială "Drumul expres Bistriţa-Dej", care face parte din traseul drumului de mare viteză Baia Mare – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, împărtit în 3 loturi si anume: Lotul 1, Baia Mare – Bistriţa; Lotul 2, Bistriţa – Vatra Dornei şi Lotul 3 Vatra Dornei – Suceava. Prin definitie drumurile expres sunt drumuri naţionale rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor care nu deservesc proprietăţi riverane şi care au două sensuri de circulaţie cu cel puţin două benzi pe sens, separate de un spaţiu median, şi nu intersectează la nivel nicio altă cale de comunicaţie, iar intrarea şi ieşirea autovehiculelor este permisă numai cu acces dreapta, în locuri special amenajate.
Asadar, pentru Judetul Bistriţa-Năsăud sunt importante lotul 1 si 2, care includ si centurile ocolitoare ale oraselor Beclean si Bistriţa. Acest lucru este important, având in vedere că in sedinta din 11 iunie Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă, prin care primăriile şi consiliile judeţene vor putea prelua în gestiune şi execuţie proiecte de centuri ocolitoare, drumuri naţionale, precum şi alte lucrări de infarstructură rutieră sau feroviară. Astfel, după finalizarea studiilor de fezabilitate ar putea fi demarate mai repede lucrarile la centura Bistriței pe traseul: DN17 – Sărățel – Monariu – Budacu de Jos – Jelna – Ghinda –Livezile.
Faptul că Bistrita nu are până in prezent o centură ocolitoare se datorează primarului Cretu, care din 2010 s-a cramponat prosteste de varianta 2 Sud prin Padurea Codrisor, o solutie idioată ce nu respectă criteriile minime pentru o centură ocolitoare, si in plus era extrem de costisitoare, datorită problemelor legate de alunecarile de teren, ca să nu mai vorbim de cerintele impuse de protectia mediului, datorită poluării cu noxele produse de traficul de tranzit.
Adaugă comentariu nou