Primarul Ioan Turc: Fonduri pentru amenajarea Văii Ghinzii! Simplificarea procedurilor pentru investiții, cerută ministrului Mediului
În această dimineață, am primit vizita ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, fiind discutate o serie de probleme de actualitate pentru municipalitatea bistrițeană. În primul rând, am vorbit despre necesitatea unor soluții rapide pentru prezența ursului în zone urbane, ultima semnalare a unui exemplar fiind pe strada Ghinzii. Dincolo de intențiile serioase de conservare a habitatului unor specii protejate, viața omului este mai importantă. Ministrul a precizat că se lucrează deja la o ordonanță de urgență care să permită intervenția rapidă în situațiile de pericol pentru comunități, iar autoritatea publică locală să poată acționa imediat, totul cu respectarea legislației europene privind protecția populației de urs. Decizia luată în fiecare caz va fi de tip ISU sau Pompieri, pentru ca riscul să fie înlăturat cu promptitudine.
Pe de altă parte, am discutat despre simplificarea procedurilor greoaie de acces la investiții prin ministerul de resort, aspect de care primarii se plâng în primul rând. În ideea flexibilizării, este necesară revizuirea procedurilor, pentru a fi eliminate anumite etape și unele suprapuneri formale care aduc întârzieri de luni de zile în demararea unor investiții.
Am solicitat sprijin pentru transferul din administrarea Sistemului de Gospodărie a Apelor, a unui șant de gardă dn zona industrială a municipiului Bistrița, necesar lărgirii Drumului Cetății, vechiul tronson de centură care actualmente este un drum interior cu trafic greu. Împreună cu directorul SGA Bistrița-Năsăud, Teodor Hășmășan, am cerut și o intervenție de urgență pentru obiectivul Valea Ghinzii din Bistrița, cu un curs de apă care se întinde pe 11 kilometri, unde se înregistrează inundații frecvente și ar fi nevoie de o decolmatare rapidă până la demararea unor ample lucrări de regularizare.
Totodată, am vorbit despre identificarea unei soluții pentru a putea fi derulate proiecte cu fonduri europene în Pădurea Codrișor, cu transformarea ei într-o pădure-parc, având în vedere că, în prezent, aceasta se află în extravilanul municipiului. Cereri similare există și din partea altor orașe din țară, pentru că legislația nu permite deocamdată implementarea unor proiecte de amenajare a pădurilor perirurbane fără ca acestea să fie trecute în intravilan.
Ministrul Tanczos Barna ne-a asigurat de susținerea sa în rezolvarea problemelor stringente pe care i le-am prezentat, iar administrația bistrițeană va avea în Ministerul Mediului un partener serios pentru obiective sustenabile de mobilitate și regenerare urbană.
Citiţi şi:
- Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vizită de lucru în Bistrița-Năsăud
- Ministrul Mediului: La Colibiţia, sunt două probleme, procedura de mediu şi apa menajeră care ajunge în lac!
- Președintele Radu Moldovan, după întâlnirea cu ministrul Tanczos Barna: Mediul nu are culoare politică!
- Senatorul Ioan Deneş, la dezbaterea priorităţilor pe mediu stabilite prin PNRR
- Programul Rabla Local, doar pentru persoane fizice: 3000 lei/ autovehicul mai vechi de 15 ani, scos din circulaţie
Comentarii
Referitor la transformarea Pădurii Codrișor într-o pădure-parc, istoria este un pic mai lungă. Inca din anul 2010 în timpul primului mandat al lui Ovidiu Cretu, pe 28 ianuarie consilierii locali au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens, astfel, incât zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare. Mai exact, conform Planului Urbanistic Zonal adoptat atunci, Padurea Codrisor urma sa intre intr-un proces amplu de transformare, prin care toată această zonă sa fie amenajată pentru o serie de activităti sportive si de agrement. Numai că în septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului, primarul Crețu s-a sucit și a blocat toată această dezvoltare a zonei, cramponându-se de realizarea unui drum de centură "(ne)ocolitoare" cu două benzi prin mijlocul pădurii Codrisor.
Pentru asta Crețu a făcut atunci o mica excrocherie, modificând PUZ-ul astfel ca Pădurea Codrișor să rămână în extravilan. Aceasta era o condiție obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin după cum singur a declarat in presa vremii: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Pe durata celor trei mandate de primar Cretu a blocat sistematic si proiectul de amenajare a râului Bistrita argumentând prosteste cu centura 2- Sud prin pădurea Codrisor, in ciuda tuturor evidentelor că aceasta era cea mai idioată solutie posibilă având in vedere si faptul că dealul Codrisor este predispus alunecărilor de teren. Dar asta nu e totul. In 17 septembrie 2015 a fost adoptată prin hotărâre de CL amenajarea Pădurii Codrișor ca zonă de agrement ”Pădure-parc Codrișor”. Este vorba de primul primul proiect inițiat de cetățeni pentru care voluntarii Asociației Bistrița Civică au adunat 4.029 de semnături de susținere a proiectului. Avand in vedere că legislația nu permite deocamdată implementarea unor proiecte de amenajare a pădurilor perirurbane fără ca acestea să fie trecute în intravilan, este nevoie ca actuala administratie a Bistritei să adopte refacerea PUZ-ului cu includerea Pădurii Codrisor in intravilan.
Adaugă comentariu nou