Întâlnire cu satul

Elevul de altădată a şcolii din Nepos, sportivul-poet Dumitru Popiţan a fost prezent printre elevii de azi, vineri, 17 iunie 2011, la invitaţia directoarei prof. Măriuca Pop, care i-a făcut oaspetelui o mare surpriză supunându-l la un exerciţiu de emoţie, de scormonire a lacrimilor la întâlnirea cu satul, cu sătenii, şcolarii şi dascălii din localitate.

Întâlnirea cu „Vărarea versurilor mele” a fost o activitate cu reale calităţi educative, cu un conţinut dens de idei, o sărbătoare a cărţii, o dezbatere scriitor-cititor, o modalitate eficace de slăvire a limbii române.

Întâlnirea vărărenilor cu fiul satului Dumitru Popiţan a fost o confruntare de idei şi un schimb de opinii privind creaţiile moderne şi satul său natal, despre care scriitorul vorbeşte la superlativ ca despre o binecuvântare Dumnezeiască.

Activitatea de la Nepos s-a derulat cu multă ordine şi disciplină, în sala festivă a Căminului Cultural, plină până la refuz. Au apărut pe scenă formaţiile artistice ale claselor I, a IV-a şi a VIII-a, sub coordonarea dascălilor Medena Ilieş, Dina Doci şi Alina Petri, care merită toată stima pentru că elevii au dovedit măiestrie artistică, vaste cunoştinţe interpretative, un puternic ecou al copilăriei.

După acest spectacol minunat, în cadrul serbării de sfârşit de an şcolar s-au prezentat episoade din viaţa şi opera scriitorului vărărean, autorul a 30 de cărţi. Apropiaţii scriitorului, Ioan şi Lucreţia Mititean, au selectat un evantai de creaţii din volumele sale: „Versuri uitate”, „Vărarea versurilor mele”, „Cincisprezece condeieri neposeni”, „Elogiu faptelor sportive” etc., după care şcolarii au recitat poezii din cărţile sale.

Pictorul local Nechita Bumbu a oferit un dar invitatului, un tablou cu casa părintească a oaspetelui, tablou surpriză ce i-a fost înmânat în cadru festiv, alături de Diploma de Excelenţă oferită de primarul comunei, Ştefan Sângeorzan, omul plin de inventivitate în păstrarea tradiţiilor locale şi o Diplomă oferită de directoarea şcolii, căreia şi noi i-am înmânat o „coroniţă” la încheierea cu succes a primului an de directorat.

Aici, la Vărarea, au mai rămas încă rădăcinile din care nu a secătuit seva amintirilor de altădată, începând cu satul de dincolo, adică din partea dreaptă a Someşului, unde de fapt am poposit, în casa Bumbu, în compania a sute de tablouri ce alcătuiesc o expoziţie personală cu caracter permanent, iar doamna Maria Bumbu a dovedit şi de data aceasta calităţile sale gastronomice, bucuroasă când are mulţi invitaţi la masă.

Sărbătoarea gândului şi a amintirilor de la Vărarea ne-a adus în mediul vrăjit al copilăriei, un mediu încărcat de miracol şi puritate, iar noi, câteve ore am fost copii, deoarece aşa cum spunea Brâncuşi, „atunci când nu mai suntem copii, am murit de mult”.

Profesorul Dumitru Popiţan, stabilit la Bistriţa, este înzestrat cu înalt spirit de spiritualitate românească, demnitate, sensibilitate şi sete de adevăr, a dat elevilor şi părinţilor un nou impuls de a cinsti şi preţui cartea, donând şcolii peste o sută de cărţi oferite ca premii elevilor merituoşi la încheierea anului şcolar, determinând elevii să se întrebe, să se mire, să spere şi să înveţe din propriul mers.

Activitatea de la Nepos e o dovadă că încă mai avem nevoie de poezie, de literatură pentru a ne adânci şi lumina sufletul, iar exemplul şcolarului de ieri constituit pentru toţi o adevărată călăuză.

S-au readus cântecele din serile de serenadă la ferestrele fetelor de pe uliţele noroioase ale satului, luminate doar de florile de liliac. Amintiri ce ne-au apropiat de ţinutul îndepărtat al copilăriei noastre prin cuvânt, gest şi faptă, ajutându-ne să ne regăsim sufletul de copil.

Ioan Mititean