Pentru românism

Într-un articol de săptămâna trecută scriam despre bucuria produsă de aflarea veştii că la Tabăra de vară a românilor de pretutindeni desfăşurată la Izvorul Mureşului în perioada 11-15.08.2010 se va pune punctul pe „I” în ceea ce priveşte clamarea drepturilor comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, supusă constant presiunilor de asimilare. Bucuria mi-a fost în mare parte confirmată de rezoluţia adoptată la lucrările taberei, care sintetizează astfel gravele prbleme de identitate cu care se confruntă românii din această parte a ţării, uitaţi de autorităţile române. Iată câteva din ideile centrale ale rezoluţiei taberei de vară de la Izvorul Mureşului:

- respingerea legii propuse de UDMR privind regionalizarea ţării, care stipulează înfiinţarea regiunilor de dezvoltare pe criteriu etnic;

- modificarea substanţială a prevederilor proiectului de lege a minorităţilor naţionale, în actuala formă acest act normativ instituind practic legiferarea autonomiei teritoriale sub forma autonomiei culturale;

- actualizarea cadrului legislativ, astfel încât limba română să fie, cu adevărat, singura limbă oficială a judeţelor Harghita, Covasna ş Mureş, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea ei în actul adminisrativ oficial; tentativele de eludare a legii să fie pedepsite;

- înfinţarea unei comisii parlamentare care să se implice în elucidarea tuturor abuzurilor săvârşite de autorităţile locale asupra populaţiei româneşti;

- instaurarea unor garanţii legale care să asigure populaţia româneaacă din cele trei judeţe că procesul de descentralizare nu va afecta interesele comunităţii;

- eliminarea şi sancţionarea tuturor acelor încercări ale reprezentanţilor administraţiilor publice locale de a condiţiona angajarea în sistemul public de cunoaşterea limbii maghiare;

- interzicerea, de către autorităţile române, a acelor organizaţii care militează deschis pentru obiective neconstituţionale precum autonomia teritorială, segregare etnică, purificare etnică;

- elaborarea unei strategii economice unitare pentru judeţele Covasna şi Harghita, care să asigure dezvoltarea lor corespunzătoare, aspect ce va conduce la diminuarea derapajelor extremiste ale unor organizaţii maghiare ce caracterizează în prezent această regiune;

- finanţarea, de la bugetul statului român, a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, pe acelaşi principiu conform căruia sunt finanţate organizaţiile de reprezentare ale minorităţilor naţionale;

- susţinerea propunerii Asociaţiei „Noi, românii”, care a solicitat autorităţilor ungare să îşi ceară scuze pentru atrocităţile comise în Transilvania pe perioada ocupaţiei hortyste.

Din păcate entuziasmul meu a fost doar pe jumătate exprimat, şi asta datorită faptului că solicitările românilor nu au putut fi exprimate în prezenţa celor mai înalţi demnitari ai statului român, care nu au fost prezenţi la eveniment. Lăsând la o parte acest regret, participarea unor membri ai Parlamentului României (Micea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor sau senatorul Olguţa Vasilesu, preşedintele Comisiei pentru Egalităţi de Şanse a Senatului) demonstrează că aceste solicitări au fost rostite în prezenţa unor personalităţi importante care, să sperăm, vor acţiona pentru materializarea lor. Mingea este în terenul lor acum.