Maieru, cuib de veşnicie pentru valorile neamului

„Maierul revine însă adesea ca o oază de fericire, ca un etern pământ al făgăduinţei. Hotarele lui, pe cât de modeste în realitate, se pierd în vis, înconjurând imensa împărăţie a copilăriei, tezaurizând cele mai vechi amintiri, poveştile cu balauri şi feţi-frumoşi, tainele lumii înconjurătoare, primii prieteni, primele jocuri, cazna şi bucuria învăţăturii şi tot ce se leagă de candoarea anilor dintâi.” (Niculae Gheran)
Aşezat la poalele Munţilor Rodnei, a Ineului „cel cu zăpada eternă”, Maierul este vatră străbună, ghioc de vieţuire românească, satul cel mai de sus „pe drumul care vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga”, ca să ne folosim de cuvintele de început din „Ion”. Natura Maierului, aspră şi dulce totodată, locuitorii, dârzi păstrători de datini şi de grai străbun, înzestrat cu amare ori dulci zicale, legende şi balade, şcoala lui bicentenară, cunoscută în ţinut prin faima vredniciei pedagogice, i-au fost lui „Liviu al dascălului” primele imbolduri în drumul creaţiei sale granitice. „Am crescut în regiune de munte în deplină libertate. În satul meu nu era petic de pământ pe care să nu-l fi umblat. Om al munţilor şi al pădurilor, natura mi-a intrat în ochi şi în suflet de mic copil. Valea Someşului, atât de bine cunoscută, în cele mai mici cotituri, a fost şi va rămâne pentru mine cel mai frumos loc de pe pământ” spunea romanicierul Liviu Rebreanu.
„În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele…” Cuvinte-deviză sub vraja cărora copiii cei mulţi ai satului, sub oblăduirea dascălilor lor, au creat o anumită instituţie de dor şi lumină, de care se vorbeşte tot mai mult. Am trecut, de atâtea ori, pragul locaşului păstorit cu dragoste de ilustrul Sever Ursa, ridicat în inima unui sat-matrice, prin strădania sătenilor lui de toate vârstele.

Comuna Maieru a îmbracat straie de sărbătoare la aniversarea centanarului celui care a fost ziarist, jurist, lingvist şi politician român Emil Boşca-Mălin, cetăţean de onoare al acestor plaiuri. Primarul Vasile Dumitru, împreună cu organizatorii au gândit un program ce a cinstit aşa cum se cuvine fiul satului ce a făcut cinste prin activitatea sa Văii Someşului. Născut în anul 1913, la Maieru, Emil Boşca-Mălin a fost unul dintre colaboratorii de vază pentru ziarul Ardealul, pentru Gazeta Transilvaniei şi a fost redactor la cotidianul bucureştean Curentul. A fost responsabil cu secţiunea de presă a Partidului Naţional Ţărănesc, fiind numit de către Iuliu Maniu „şef al propagandei şi al presei PNŢ”. Datorită convingerilor sale politice, a avut de suferit în perioada comunistă, fiind întemniţat în 8 puşcării comuniste, printre care cele din Gherla, Aiud, Oradea, iar în închisoarea din Râmnicu Sărat a fost deţinut împreună cu mari personalităţi politice naţional-ţărăniste de mai tîrziu precum Ion Diaconescu şi Corneliu Coposu. A fost arestat la vârsta de 39 de ani, fiind privat de libertate 12 ani, repectiv 18 ani, dacă se ţine cont de anii petrecuţi în clandestinitate (1946-1952). „Telepatie şi hipnoză în închisorile comuniste” este cartea pe care a scris-o in timpul detenţiei. Ea a fost publicată abia în anul 1995 (ediţie îngrijită de Lazăr Ureche), la editura „Glasul Bucovinei” din Iaşi. Manuscrisele sale au fost confiscate de Securitate, unele s-au pierdut sau au fost distruse de către regimul comunist iar altele se găsesc în prezent în arhiva CNSAS. Emil Boşca-Mălin a avut avut doi fii, Radu şi Mircea, cel din urmă fiind present, împreună cu copii, la ceremoniile de la Maieru. S-a stins din viaţă în anul 1976, fiind înmormântat la Maieru, locul său de naştere, al cărui cetăţean de onoare (post mortem) a devenit în 1995.
Acum, Emil Boşca-Mălin priveşte peste sat, într-o lucrare din bronz realizată de Maxim Dumitraş, edilul comunei, Vasile Dumitru, împreună cu administraţia locală, aşezând marcantul nume pe Aleea Personalităţilor din Maieru, alături de busturile romancierului Liviu Rebreanu, atletei Maria Cioncan, a lingvistului Emil Boşca-Mălin şi a poetului Iustin Ilieşiu printr-o alee din faţa Muzeului «Cuibul Visurilor», care va trece prin faţa şcolii şi se va termina în parc. Tot aici, eroii neamuului, sunt cinstiţi printr-un monument dedicat lor, lucrarea fiind semnată de dr. Login T. Berende.
În prima zi a Centenarului Emil Boşca-Mălin a fost dezvelită plăca cu denumirea Căminului Cultural din Anieş „Emil Boşca – Mălin”. A doua zi a debutat cu o slujbă de pomenire la mormântul scriitorului.
Ceremonialul de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare Post Mortem regretatului prof. dr. Lazăr Ureche, de către edilul comunei, a deschis manifestările de la Căminul Cultural Maieru, moderate de scriitorul Icu Crăciun, care a anunţat că simpozionul de anul viitor va fi dedicat istoricului Lazăr Ureche, sugerându-se administraţiei locale ca una dintre insituţii să poarte numele acestuia. Sesiunea de comunicări a avut în centru prezentarea lucrărilor: prof. Viluţ Cărbune „Emil Boşca –Mălin, O biografie între scoarţe de dosare”, care a predate după 55 de ani o scrisoare familiei; Titus Cărbune şi Ana Maria Ureche – „Emil Boşca-Mălin şi Plaiuri năsăudene”; Icu Crăciun – „Câteva comentarii la Jurnalul de adolescenţă şi tinereţe (1926-1930) al lui Emil Boşca-Mălin; Ilie Hoza – „Spicuiri din trecutul unui sat grăniceresc de Emil Boşca-Mălin”; Macavei Al. Macavei – „Justiţiarul Emil Boşca-Mălin”; Iacob Naroş – „Liviu Rebreanu şi Emil Boşca-Mălin, doi măiereni pentru eternitate”; Liviu Păiuş – „Emil Boşca-Mălin, folclorist”; Sandu Al. Raţiu – „Emil Boşca-Mălin şi Memorandistul Gherasim Domide”; conf. univ. dr. Valer Scridonesi-Călin – „Emil Boşca-Mălin în conştiinţa măierenilor”; Sever Ursa – „Corespondenţa cu Emil Boşca-Mălin”. În acelaşi cadru au fost lansate cărţile: „In Memoriam. Emil Boşca-Mălin (1913-1976). „Restituiri”, „In Honorem. Emil Boşca-Mălin (1913-1976). Comunicări”, „Plânge Ardealul” de Emil Boşca-Mălin, Corneliu Coposu şi Constantin Hagea, fiind prezent directorul editurii, scriitorul Vasile George Dâncu, care a fost plăcut surpins de organizatori prin recitalul elevilor şcolii a poeziei “Universul Mama” care va fi şi titlul următorului volum de versuri semnat de poet. Emoţionant momentul în care a fost lansat volumul “Sever Ursa-un ziditor” in honorem Sever Ursa, ediţie coordonată de Aurel Podaru.
Dezvelirea bustului Emil Boşca-Mălin şi sfinţirea troiţei ridicată în memoria celor căzuţi la datorie a încununat manifestările de la Maieru, acolo unde au fost prezenţi şi deputatul Ioan Oltean, inspectorul şcolar general Camelia Tabără, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură-dr. Gavril Ţărmure, preşedintele ASTRA Năsăud-Ioan Seni, scriitorii Cornel Cotuţiu, Virgil Raţiu, Ioan şi Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, Olimpiu Nuşfelean, Gavril Moldovan, Vasile V. Filip, Romulus Berceni etc. Organizatorii manifestărilor au fost Primăria Maieru, Consiliul Local Maieru, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, Şcoala Gimnazială „Iustin Ilieşiu” Anieş, Muzeul „Cuibul Visurilor” Maieru, revista „Cuibul Visurilor”, Despărţământul „ASTRA” Năsăud, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Editura Eikon Cluj-Napoca.
Încheiem cu cuvintele nepoatei lui Emil Boşca-Mălin : “ o pală de înger a trecut peste Maieru”. Felicitări măierenilor pentru lecţia de istorie pe care ne-au oferit-o !