O carte dedicateă lui Sever Ursa

A apărut, recent, o carte dedicată profesorului, cărturarului şi scriitorului Sever Ursa. Cartea se intitulează „SEVER URSA. Un ziditor”, ediţie îngrijită de Aurel Podaru (care semnează şi un convingător Argument), prefaţă de Mihaela Ursa şi postfaţă de Icu Crăciun, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013. Volumul a fost lansat duminică, 13 octombrie 2013, la Maieru, în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului naşterii lui Emil Boşca-Mălin şi în prezenţa unui numeros public.
Cartea aceasta este o poveste, spunea îngrijitorul ediţiei. O poveste adevărată. Povestea unui Dascăl (cu majusculă!) de la ţară. Nu dascăl de ţară, ci de la ţară, a subliniat Aurel Podaru. Un dascăl care, refuzând catedre universitare sau de liceu, s-a întors printre ai săi, la Maieru, unde a trăit o viaţă întreagă. În provincia provinciilor, ca să zicem aşa, fără a fi deloc un provincial. Un dascăl care „poate schimba faţa satului – când voieşte” (Liviu Rbreanui).
Ea, cartea, cuprinde articole, evocări, reportaje, interviuri, însemnări publicate de-a lungul ultimilor 5o de ani în ziare şi reviste din ţară, toate „grăind” despre domnul Sever Ursa şi faptele sale, despre Maieru şi acei măiereni care au fost implicaţi în proiectele sale.
O primă poveste din cartea aceasta este povestea unui colţ de rai: Poiana Cătunenilor. Şi a întemeietorilor unui cătun (cu acelaşi nume), ce nu figurează pe nici o hartă din România: fraţii Cătuna. Opt la număr: Traian („regele orb”), Augustin („şi strungul de lemn”), Doniză („meşterul cojocar”), Victoria, Augustina („şi zânele”), Dumitru („pantofarul”), Dănilă („fierarul”) şi Ştefan („ciobanul”). De reţinut numele Victoria Cătuna, mama de mai târziu a protagonistului acestei cărţi.
Partea a doua se intitulează MAIERU PENTRU TOTDEAUNA. Căci, ţinu să precizeze Aurel Podaru, după absolvirea cursurilor universitare, tânărul Sever Ursa „zăboveşte” un an (cu folos), la Năsăud şi Prislop, unde pune bazele Casei memoriale „Liviu Rebreanu”, după care vine la Maieru, unde începe o altă poveste, cât o viaţă de om. În preambul, câteva evocări „din satul lui Liviu Rebreanu”, semnate de Sever Ursa, Emil Boşca-Mălin, Gheorghe Pârja, Cleopatra Lorinţiu şi Rian Fărcaşiu.
Următorul capitol este consacrat Şcolii din Maieru, sărbătorită, în 1995, la 225 de ani de învăţământ românesc, eveniment consemnat de Ion Moise, Radu Băieş şi Aurel Podaru. Mai întâlnim la acest capitol un interviu cu Sever Ursa, realizat de Cristiana Sabău, precum şi alte articole semnate de Dumitru Andraşoni, Dan Popescu, Cornelia Gârmacea şi Olga Lucuţa.
Un amplu capitol este cel dedicat Muzeului „Cuibul visurilor”, care se deschide cu o amănunţită prezentare de ctitorul acestei instituţii: Sever Ursa, urmat de textele lui Viorel Chiorenu, Ion Vlăduţiu, Petru Vintilă, Ion Longin Popescu, Dumitru Nistor, Iustina Sime, Dan C. Mihăilescu, Alin Cordoş, Ofilat Varvari, Anca Alexe, Dan Popescu, Iftimie Nesfântu şi alţii.
Interesante sunt impresiile spicuite din Cartea de Onoare a muzeului. Păcat că lipsa spaţiului tipografi nu ne îngăduie să le reproducem şi aici, pentru cititorii acestui cotidian.
Revista Cuibul visurilor este un alt capitol al cărţii, unde întâlnim, printre altele, semnăturile unor prestigioaşi scriitori şi oameni de cultură precum: Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Gavril Istrate (Iaşi), Ion Buzaşi (Blaj), Mihail I. Vlad (Târgovişte), Simona Konradi (Beclean), Menuţ Maximinian (Bistriţa), Victor Ştir (Bistriţa).
La capitolul „Societatea Culturală Liviu Rebreanu”semnează, printre alţii, Ion Moise, Ion Longin Popescu (un amplu interviu cu Sever Ursa), care mai este intervievat de tânărul teolog şi doctornad în istorie, năsăudeanul Călin Cira. Urmează capitolul despre Ansamblul Folcloric „Cununa Maierului”, fondat, în 1960, de acelaşi Sever Ursa, apoi câteva recenzii la cărţile scrise sau îngrijite de Sever Ursa: „Constelaţia Liviu Rebreanu”, „Omagiu lui Liviu Rebreanu”, „Poezii” de Iustin Ilieşiu, „Sfinte firi vizionare”, Vasile Rebreanu (1962-1914), învăţător, folclorist şi animator cultural”, recenzii semnate de A. I. Brumaru, Ion Buzaşi, Petre Ciupitu, George Coandă, Cornel Cotuţiu, Icu Crăciun, Anastase Domide, Florica Dura, Olga Lucuţa, Menuţ Maximinian, Grigore Marţian, Ioan Mititean, Dan Popescu, Victor Ştir, Mihail I. Vlad, Ion Radu Zăgreanu. La capitolul „Aniversări”: Semicentenarul Muzeului „Cuibul visurilor”, numărul 100 al revistei Cuibul visurilor şi 80 de ani de viaţă ai lui Sever Ursa. Semnează: Virgil Raţiu, Ioan Lăpuşneanu, Nicu Vrăşmaş, Vasile Borş, primarul (de atunci) al comunei Maieru, Teodor Tanco, prof. Liviu Ursa, prof. Gabriela–Elena Herţa. „Mesaje de la cititori” (cu ocazia aniversării numărului 100 al revistei Cuibul visurilor) transmise de Niculae Gheran,Virgil Raţiu, Menuţ Maximinian, Lucreţia şi Vasile Balotă, Veronica Oşorheian, Iustina Sime, Cornel Cotuţiu, Ion Radu Zăgreanu, Aurel Podaru, Pr. Ioan Lăpuşte, Ieronim Ureche, Liviu Păiuş, Emil Bălăi, Ioan Seni, Ofilat Varvari, Veronica Ştir, Pr. Emil Coman, Dr. Berende Login, Nicu Vrăjmaş, Viorica D. Cătuneanu. În fine, în ultimul capitol, „Cioburi de portret”, Grigore Traian Pop, Mihai Litinschi, Ion Radu Zăgrenu, Macavei Al. Macavei, Iacob Naroş, Viluţ Cărbune şi Ştefan Mihuţ încearcă, şi reuşesc, să surprindă câteva trăsături definitorii ale unei personalităţi mai rar întâlnite în mediul rural.
La Anexe, „Diplome, premii şi distincţii” (peste 20) şi un bogat „Album foto” întregesc cele 400 de pagini ale cărţii. O carte cu dublă semnificaţie: poveste şi document. Povestea unui om de excepţie: SEVER URSA şi realizările sale exemplare. Iar ţinuta grafică, o adevărată bijuterie. Marca EIKON! O carte care vede lumina tiparului cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului local al comunei Maieru (primar: Vasile Dumitru, viceprimar: Vasile Borş).

Sandu Al. Raţiu