Academician Mihai Cimpoi: Liviu Rebreanu este un mare maestru al artei româneşti

         

 

          Mihai Cimpoi: - Am venit cu deosebită plăcere participând la dezbaterile importante despre activitatea lui Liviu Rebreanu, la Năsăud şi Bistriţa, unde au vorbit distinşi oameni de cultură din spaţiul românesc, demonstrând, încă o dată,  unitatea acestui spaţiu. Am găsit aici locuri binecuvântate de Dumnezeu, la fel ca tot spaţiul mioritic cântat de scriitorii noştri în opera lor.

 

 

          M.C.: - Sunt oameni deosebiţi care au avut grijă, de-a lungul timpului, de păstrarea vie în conştiinţa bistriţenilor a operei lui Liviu Rebreanu. Mă refer aici la Niculae Gheran şi Andrei Moldovan şi a lor carte – „Liviu Rebreanu prin el însuşi”, în care se manifestă o preocupare deosebită a lui Rebreanu pentru valorile create în ţară şi în provinciile româneşti, în special în spaţiul basarabean. De asemenea, trebuie să menţionăm faptul că Biblioteca Judeţeană, prin managerul ei – Ioan Pintea, a fost o adevărată gazdă, reuşind să contureze, la Bistriţa, o adevărată sărbătoare a scrisului.

 

 

          M.C.: - Într-adevăr, Liviu Rebreanu avea în proiect şi un Ion basarabean, cu acţiunea care trebuia să se desfăşoare în Basarabia, unde fiica lui Titu Herdelea era căsătorită şi, prin intermediul ei, prozatorul a cunoscut bine realităţile basarabene şi aceleaşi pătimiri pentru pământ. Am dedicat un capitol aparte în cartea „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” acestor relaţii pe care le-a avut Liviu Rebreanu cu studenţii, profesorii, autorii de la Chişinău, din perioada interbelică. Liviu Rebreanu a scris şi o carte pe baza unui studiu a lui Zaharia Arbore pe care a semnat-o cu pseudonimul Ion Jalea.

 

 

          M.C.: - În ceea ce priveşte actualitatea lui Liviu Rebreanu, eu cred că rămâne în continuare un mare maestru al artei româneşti, un autor nu doar de romane sociale, inspirate de tematica sătească ci şi autor de romane psihologice, făcând o pledoarie într-adevăr interesantă datorită lui Ion Drăgănescu pentru viitorul roman psihologic  în maniera lui Proust. O confirmare a valorii lui Liviu Rebreanu pe mapamond îi aparţine cunoscutului scriitor japonez Kobo Abe, câştigătorul premiului Nobel care, răspunzând la întrebarea unui reporter rus – Cine este maestrul? – a spus prompt – Liviu Rebreanu. De altfel, „Pădurea spânzuraţilor” a avut o rezonanţă deosebită în Japonia la momentul apariţiei traducerii. Liviu Rebreanu are un impact deosebit asupra construcţiei estetice actuale, fiind un maestru în construcţii epice de amploare, dar şi un excelent nuvelist.

 

 

          M.C..: - Este iubit şi citit având şi o stradă cu numele lui, dar şi un bust pe aleea Clasicilor, acolo unde se află şi al dumneavoastră George Coşbuc. De asemenea, avem o bibliotecă Liviu Rebreanu, înfiinţată de Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa. Am îngrijit o ediţie a romanelor sale cu prefaţa mea, într-un tiraj de 50.000 exemplare, care s-a epuizat rapid. Sunt şi îndrumător ştiinţific, în calitatea mea de academician, unii dintre doctoranzii mei ocupându-se de arta narativă, de tehnicile narative rebreniene. De asemenea, sunt şi autorul unui eseu – „Rebreanu şi Dostoievski – Modelul albiei adânci”, expresie aparţinând lui Rebreanu, prin ea caracterizând arta românească.

 

 

          M.C.: - Sunt onorat de această distincţie şi mulţumesc celor care au considerat că am contribuit şi eu, de-a lungul timpului, pentru promovarea operei lui Liviu Rebreanu. Am în proiect un studiu în care voi vorbi despre receptarea lui Liviu Rebreanu în diferite areale culturale şi, de asemenea, în comun cu Uniunea Scriitorilor din Sankt Petersburg, a cărei preşedinte este Dimitrie Karalis Buznea, care prevede editarea a zece autori români la Sankt Petersburg şi a zece autori duşi la Chişinău şi Bucureşti, primul din serie fiind Liviu Rebreanu cu „Ciuleandra”. Romanul a fost tradus deja, având o rezonanţă deosebită la editurile ruseşti.

 

 

          M.C.: - Şi eu mulţumesc, încă o dată, bistriţenilor pentru primirea făcută şi în mod special scriitorului Ioan Pintea, apreciat om de cultură. Să ne revedem cu bine.