O NOUĂ CARTE DESPRE BISTRIŢA BÂRGĂULUI

Comuna Bistriţa Bârgăului este cuprinsă, de mai multă vreme, într-o continuă şi efervescentă dezvoltare economică, dar alături de aceasta ţine pasul şi cultura, a cărei făclie luminează calea. Sunt numeroase personalităţi ilustre ale înaintaşilor bârgăuani, originari din comuna de la Poarta Călimanilor, dintre care amintim următorii: preotul Vasile Pavel, nepotul său artistul Constantin Pavel, doctoral Andrei Monda, profesorul Ştefan Damian, poetul Ion Th. Ilea, cercetătorul Teodor Ghiţan, scriitorul Valentin Raus, pictorul Ioan Cott, dar şi sportivi de mare performanţă, campioni naţionali şi internaţionali, precum Ileana Hangan Ianoşiu, Vasile Şneaga şi tânărul Petrică Hogiu, vicecampion mondial şi recent, campion european la ski, în marea cursă a Alpilor.

Sunt doar câteva exemple din elita, cunoscută, a acestei comune bârgăuane, cuprinsă, de mai multă vreme, într-o continuă şi efervescentă dezvoltare economică, dar alături de aceasta ţine pasul şi cultura, a cărei făclie luminează calea.

Un act cultural foarte important, atât pentru comună cât şi pentru întreaga Vale a Bârgăului, a avut loc miercuri 15 decembrie, ora 13 în moderna sală de şedinţe a Consiliului Local, unde a fost lansat volumul "Bistriţa Bârgăului - Contribuţii Documentare", îngrijit de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, directorul Spitalului Judeţean, şi dr. Adrian Onofreiu de la Arhivele Naţionale Bistriţa – Năsăud, proaspăt apărută, în excelente condiţii grafice, la editura Eikon Cluj Napoca..

Într-o sală arhiplină, participanţi de toate vârstele au luat parte la festivitatea de lansare deschisă de primarul Vasile Laba şi moderată de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, care a prezentat drumul apariţiei şi naşterii acestei importante lucrări. Despre carte, dar şi despre comuna Bistriţa Bârgăului şi celelalte aşezări bârgăuane au vorbit: Ioan Pintea (şef serviciu la Centrul Judeţean pentru Cultură), directorul Ioan Mureşan (Directia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud), profesoara Constanţa Neuc (director al Grupului Şcolar "Radu Petrescu" din Prundu Bârgăului), scriitorul Olimpiu Nuşfelean, inginerul Dan Ţacăl (şeful Ocolului Silvic), publicisul Nicolae Vrăsmaş, dr. Adrian Onofreiu, îngrijitor al documentelor din volumul apărut şi viceprimarul Leon Hogiu, care au subliniat necesitatea şi importanţa acestui demers, în drumul, deloc uşor, al întocmirii unei monografii complexe, a localităţii bârgăuane.

Într-un peisaj de iarnă autentică, evenimentul a fost bine organizat şi a beneficiat de o largă participare a profesorilor şi elevilor, a consilierilor locali şi a silvicultorilor, dar şi ai unor cercetători activi de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor, între care Cornelia Vlaşin, Ana Maria Neţoiu şi Dorin Dologa. A fost o adevărată sărbătoare a culturii din frumoasa comună bârgăuană, un preludiu al unor noi realizări pe linie monografică.

Parcurgând volumul nou apărut, primul sub această formă pentru o localitate bârgăuană şi printre puţinele lucrări, de acest gen, existente prin alte părţi, concluzia principală se poate rezuma la faptul că acest demers este lăudabil şi era stringent necesar.

Lăsând la o parte consideraţiile de ordin general, privind întreaga Ţară a Bârgăului, meritorii doar pentru introducerea în contextul practic al comunei Bistriţa Bârgăului, dar cu multe probleme neclare şi contradictorii, atât în privinţa cadului natural, al toponimiei cât şi privitoare la primele atestări sau scurta istorie, destul de puţin cunoscute, considerăm că mai trebuiesc cercetate şi alte surse, în principal documentare, lucru mai uşor accesibil cercetătorilor abilitaţi şi consecvenţi ai arhivelor, vizând prin aceasta, în primul rând arhiviştii.

Din investigaţiile mele de teren şi cercetările de arhivă, privind cu deosebire ţinutul Bârgaielor, rezum doar câteva importante observaţii.

În primul rând, consider că denumirea corectă este cea de Ţara Bârgaielor, care exprimă cele 8 localităţi şi munţii care au purtat numele de Borgo, care este şi prima atestare cunoscută până acum, apelativ atribuit greşit, de către unii cercetători, ca provenind din limba maghiară, unde nu există această rădăcină, şi nici din slavă, franceză sau germană, limbi care au preluat acest apelativ, cu mult mai vechi, asemeni cu cel al localităţilor Borgo, numeroase şi azi în Italia.

Denumirea de Bârgău a râului Tiha, deşi utilizată de unii geografi, nu respectă numele iniţial şi actual al localnicilor, care este Tiha, având şi alte toponime precum pîrâul şi localitatea Tihuţa, alta decât Piatra Fântânelelor (denumire corectă după primul sigil al mănăstirii, din 1928), pârâul Tihu, afluient al râului Dornişoara sau muntele Tihu, din Călimani.

Denumirile munţilor şi a localităţilor Borgo au fost preluate după vechile documente în limba latină, de către unguri şi apoi germanici, care le-au adaptat dar nu le-au schimbat, pentru că populaţia românească a fost tot timpul majoritară în Alpes Borgo şi Valea Borgoului, denumiri păstrate în aproape toate actele oficiale, până la începutul secolului XX.

Cercetări arhivistice viitoare, despre ţinutul Bârgaielor, ar putea să găsească dovada unor atestări mult mai vechi, după cum se afirmă, în primele documente cunoscute, întocmite de notabilităţile comunelor bârgăuane, cu referire la învingerea cumanilor de către regele Solomon, al Ungariei, prin anul 1070, în Alpes Borgo.

În ceea ce privesc cele 50 de documente prezentate în volum, se poate afirma că la Bistriţa Bârgăului începe să se ridice uşor vălul vremilor puţin cunoscute, din ultimele două secole, ceea ce nu este deloc puţin. Mai ales publicarea integrală, a manuscrisului inedit, intitulat “Consemnări istorice despre localitatea Bistriţa Bârgăului”, întocmit de pretorul Simion Nica Popandron, în a doua jumătate a secolului XIX, cât şi celelalte documente, deschid noi orizonturi de cercetare în vederea desăvârşirii unei monografii complexe a localităţii Bistriţa Bârgăului, dar şi a întregirii datelori referitoare la întreaga Ţară a Bârgaielor.

Considerăm că datele prezentate în volumul "Bistriţa Bârgăului - Contribuţii Documentare", îngrijit de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, directorul Spitalului Judeţean, şi dr. Adrian Onofreiu de la Arhivele Naţionale Bistriţa – Năsăud, proaspăt apărut, în excelente condiţii grafice, la editura Eikon Cluj Napoca, este o realizare ştiinţifică stringent necesară, bine alcătuită şi extrem de folositoare viitoarelor cercetări.

Această lucrare este asemenea unor piloni bine amplasaţi şi solizi, ai unui pod important peste râul cunoaşterii monografice..