Parcul municipal, ca o grădină englezească, gata de promenadă din 15 august
Iniţial, municipalitatea anunţase că proiectul de reabilitare şi modernizare a Parcului Municipal va fi finalizat în 1 august. Adoptarea unor noi soluţii tehnice a dat peste cap calculele, astfel că parcul va fi deschis oficial în data de 15 august, de Sfânta Marie.
„Nu am putut finaliza lucrările la Parcul Municipal în 1 august, aşa cum am spus, pentru că am avut o problemă cu gazonul. În proiect a fost prevăzut un gazon însămânţat şi udat cu …furtunul. Din cauza faptului că în ultimii doi ani temeperatura medie a crescut foarte mult, iar umiditatea şi precipitaţiile au scăzut foarte mult, dacă am fi mers pe acea soluţie cred că nu am fi avut vreodată gazon în parc.
Am schimbat soluţia tehnică, am pus gazon rulou şi instalaţie de irigat. Pentru a rezolva acest lucru, noi am avut prevăzut în bugetul municipiului suma necesară, dar am preferat să o facem din economiile pe proiect, circa 7 miliarde de lei vechi, lucru care s-a întâmplat, dar formalităţile s-au întins. (…)
Proiectarea unui sistem de irigaţii aşa de complex cum este cel din parc este o chestiune complicată, or noi am făcut această proiectare pe genunchi. Sunt unele locuri unde irigaţiile sunt blocate de stâlpii de beton, de copaci etc. Unde nu se va rezolva în acest fel, vor fi plantaţi arbori sau vor fi amplasate obiecte de artă, pentru a nu lăsa o „pată de deşert” în parcul european, tip grădină englezească. În proporţie de 99%, gazonul va fi irigat”, a precizat primarul Ovidiu Creţu, de la firul ierbii.
Pe iarba verde de la Bistriţa se va putea călca, dar cu simţul răspunderii sau cu bun simţ. Accesul cu animale de companie este permis, dar câiunii trebuie ţinuţi în lesă, iar stăpânii să aibă „trusa” pentru curăţat …
Liber pe gazon, în orice condiţii, au doar veveriţele, care au rămas, s-au obişnuit şi cu gălăgia, şi cu deranjul, asta pentru că au avut mâncare pe săturate.
***
Altfel, primarul Bistriţei a menţionat că administraţia municipală a promovat şi o lucrare nouăîn parc, care nu este prevăzută în proiect, şi anume amenajarea taluzului. „Turnăm un zid în apropierea proprietăţilor private, vom umple cu pământ şi vom pune gazon şi bănci. Dacă nu am fi făcut acest lucru, acea zonă rămânea una pentru colectarea deşeurilor, lucru care se întâmplă peste tot. Nu am vrut să avem o astflel de zonă în parcul modernizat şi europenizat”, a explicat Ovidiu Creţu.
Şi la „oglinda de apă” au fost făcute intervenţii, mai precis la filtre, astfel încât cei 100 de peşti – caras auriu şi crap - care vor fi puşi în bazin să şi trăiască.
***
„Cei 249 de arbori, i-am plantat în parc aşa cum ne-am angajat şi se poate vedea că nu sunt copăcei de dimensiunea unei ţigarete, ci copaci care în 2-3 ani vor completa parcul şi vor avea aliniamente corespunzătoare”, a mai punctat Ovidiu Creţu.
Despre mult iubitul arbore-lalea, numai de bine. Cel semeţ, nu se simte foarte bine, de bătrâneţe. Poate o mai duce măcar un deceniu. În parc, a mai fost plantat încă un arbore din aceeaşi specie, iar în Bistriţa, pe domeniul public, mai este încă unul. Provocare „verzilor” pentru a-l descoperi!
Comentarii
Primarul Cretu are un mare defect- se pierde in amanunte. Din aceasta cauza termenele de finalizare ale unor lucrari sunt precum “fata morgana”, pe masura ce se apropie de scadenta se indeparteaza si mai nult. La fel s-a intamplat si cu Biserica evanghelica la care dupa 4 ani de mandat nici acum nu s-au terminat reparatiile. In cazul parcului la fel, mereu mai apare cate ceva, lasand la o parte faptul ca in planul de reabilitare a parcului au incluse cateva amenajari absolut inutile precum luciul de apa numit helesteu, labirintul si chiar de pista de biciclete. In primul rand helesteul diminueaza suprafata si asa redusa a parcului, fara sa aduca nimic in schimb, ci dimpotriva accentueaza senzatia de ingesuiala intr-o zona dominata de foisorul pentru fanfara. Si pentru ca inghesuiala sa fie totala a mai fost amplasata acolo si o latrina, altfel necesara dar care putea fi construita subteran. Apoi labirintul amplasat in spatele Casei de cultura langa un fragment din zidul cetatii, putea sa lipseasca. Eventual in locul respectiv se putea amenaja o oglinda de apa, sub forma unui lac, situat intre zidul de aparare si valul de pamant, simuland astfel santul de aparare existent in sistemul de fortificatie al orasului medieval. Acest lac, fiind mai retras pe o latura a parcului, putea iarna sa fie amenajat ca patinuar artificial. Chiar si pista de biciclete putea sa lipseasca, ramanand in continuare alee de promenada. Nici circulatia auto nu este rezolvata in mod rezonabil. Strada Parcului cu sens unic ar trebui rezervata doar riveranilor (institutii sau locatari). In acest sens ar trebui ca in viitorul apropiat circulatia auto sa fie trecuta si pe malul stang al raului Bistrita, prin amenajarea si asfaltarea strazii Codrisor cel putin pe portiunea dintre strand si pana in spatele stadionului . Pentru aceasta, ar fi necesara construirea unui pod peste raul Bistrita in fata fostei uzine electrice, la care sa fie racordata strada Parcului printr-o prelungire a strazii Vasile Conta printre sediile Electrica si Aquabis. Podul respectiv ar putea sa poarte numele de “Podul Morii” amintind de piata Morii din apropiere dar si de una din fostele mori de apa existente in trecut in zona respectiva. Aceasta ar crea o mai fluenta a circulatiei auto dinspre Podul Budacului spre partea de est a parcului, in zona magazinului Liedl si a centrului SPA- Casa Ema. De altfel, exista un proiect de amenajare a malurilor raului Bistrita intre Podul Budacului si Podul Jelnii care includea si o artera de circulatie de tip splai pe malul stang, la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet: P.U.Z. Bistrita- Dealul Codrisor (Codrisor Hill). Acest proiect elaborat inca din 2006 a fost blocat de primarul Cretu din motive obscure, doar de el stiute.
Adaugă comentariu nou