Părintele Vasile Beni: Hristos nu este doar pe masa sfântului altar sau în ceruri, ci în persoana fiecărui om care are nevoie de ajutorul nostru

              Se spune că pe un preot, într-o zi de duminică, îl aștepta pe treptele bisericii un cerșetor.......Preotul i-a zis: am să mă rog pentru tine.....Pe treapta unde stătuse cerșetorul, pe o hârtie scria:...

    Dragii și bunii noștri credincioși!

     Textul Evangheliei la Duminica Înfricoșătoarei Judecăți ne învață că Hristos se află în fiecare om aflat în nevoie. Nu doar în cei buni, nu doar în cei recunoscători, nu doar în cei „care merită”. Ci în cel flămând, în cel bolnav, în cel singur, în cel căzut, în cel pe care lumea îl ocolește.

       Iar cel mai înfricoșător cuvânt din Evanghelia de azi nu este „osândă” — ci „nu”. „Nu Mi-ați dat să mănânc…” „Nu M-ați primit…” „Nu M-ați cercetat…”

       Hristos nu ne întreabă cât am avut, ci cât am dăruit. Poate că spunem: „Părinte, dar eu n-am ce să dau…”

      Ba da. Un telefon dat unui om singur. O vizită la un bolnav. O pâine împărțită. O iertare oferită. Un cuvânt bun spus când toți critică. O rugăciune pentru cineva care suferă.

          Pilda preotului și a cerșetorului. Un preot slujea cu multă rânduială într-o biserică frumoasă. Într-o duminică dimineața, se grăbea să înceapă Sfânta Liturghie. Veșmintele îi erau curate, cărțile pregătite, credincioșii îl așteptau.

Chiar la intrarea în biserică stătea un cerșetor zdrențăros. Era murdar, mirosea greu și ținea mâna întinsă.

— Părinte dă-mi te rog o bucată de pâine…

Preotul s-a oprit o clipă, stânjenit. Se uita la oameni, la ceas, la ușa bisericii.

— Nu acum, omule, întârzii la slujbă… Mă rog pentru tine.

Și a intrat repede în altar.

A slujit frumos, a rostit ecteniile, a înălțat Sfânta Jertfă. Biserica era plină de cântare și tămâie și a rostit o predică frumoasă.

La sfârșit, obosit, când se dezbrăca de veșmintele preoțești s-a rugat cu ochii închiși zicând:

— Doamne, primește rugăciunile pentru toți cei pe care i-am pomenit astăzi la sfânta Liturghie.

Și deodată a auzit un glas care l-a cutremurat:

— Astăzi am stat la ușa bisericii tale și Mi-ai spus să aștept.

Preotul a deschis ochii speriat și a fugit afară.

Cerșetorul nu mai era.

Pe treapta unde stătuse, vântul mișca o hârtie murdară. Pe ea scria tremurat: „Flămând am fost și nu mi-ai dat să mănânc…”

Concluzionând, am putea spune că Hristos nu este doar pe masa sfântului altar sau în ceruri, ci în persoana fiecărui om care are nevoie de ajutorul nostru.

       Închei această meditație, dorindu-vă ca să fiți binecuvântați, și cu îndemnul ca să nu uităm ca sus să avem inimile, iar Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți. Amin!     

Pr. Vasile Beni