Peste 275 hectare de teren din Bistriţa-Năsăud vor fi împădurite integral

În cursul anului 2013 şi, în special în această primăvară, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud va fi parcursă cu lucrări de împăduriri integrale o suprafaţă totală de 275,15 hectare, dintre care 28,3 hectare sunt proprietate publică a statului şi 246,85 hectare reprezintă proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, a declarat, la Colegiul Prefectural, inspectorul şef Istrate Şteţco de la IRRSV. Potrivit acestuia, vor fi plantaţi peste 1,37 milioane de puieţi.
De asemenea, se vor face completări în plantaţiile înfiintate în fondul forestier în anii anteriori, pe o suprafaţă de 74,86 ha unde se vor folosi peste 370 mii puieţi, din care circa 35 mii în pădurile proprietate publică a statului şi peste 335 mii în pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale.
Peste 294.000 puieţi vor fi folosiţi pentru completări şi refaceri în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate înfiinţate în anii anteriori în raza judeţului nostru. Se vor efectua completări şi în perimetrul de ameliorare din Comuna Dumitriţa, pe o suprafaţă de 58 ha, lucrare contractată de către Consiliul Judetean Bistriţa şi finanţată din Fondul de Mediu.
Marea majoritate a puieţilor folosiţi pentru executarea acestor lucrări sunt produşi în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Bistriţa, ale ocoalelor silvice private şi în pepinierele particulare din raza judeţului nostru.
“În această perioadă, acolo unde condiţile meteo permit, se desfăşoară lucrări de scoatere a puieţilor din pepiniere, transportul şi plantarea lor în şantierele de împăduriri, pentru a se beneficia de avantajele excedentului hidric din sol determinat de topirea zăpezii. Lucrările de împădurire sunt precedate de o serie de activităţi desfăşurate în solarii, pepiniere, plantaje etc. la care se adaugă şi grija constantă pentru reuşita regenerărilor naturale şi artificiale, activităţi care sunt grupate tradiţional în sintagma “campanie de împăduriri”. Această sintagmă se justifică prin dimensiunea mare a efectivelor umane, financiare şi tehnice presupunând o remarcabilă desfăşurare de forţe într-o perioadă scurtă de timp. Munca silvicultorului, în general în tăcere şi discreţie, implică, pe lângă profesionalism şi disciplină, multă dăruire, atenţie şi afecţiune pentru tot ce înseamnă arbore şi pădure”, a explicat inspectorul şef Istrate Şteţco.
După cum se ştie, potrivit prevederilor Codului Silvic, în perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează o serie de evenimente reunite sub egida “Luna Plantării Arborilor”.
“Luna Plantării Arborilor” este una din cele mai importante manifestări dedicate pădurii, reprezentând o modalitate de senzibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor şi a rolului lor în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea “sărbătorii sădirii arborilor” în S.U.A., ca o consecinţă a accentuării despăduririlor.
În România a fost organizată pentru prima dată în anul 1902 de către Spiru Haret sub denumirea “Sărbătoarea Sădirii Arborilor”. Tradiţia a fost reluată după 1989, astfel că până în anul 2008 a fost organizată sub denumirea de “Luna Pădurii”. Începând cu anul 2008, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Silvic, respectiv Legea nr. 46/2008, manifestările se desfăşoară sub denumirea de “Luna Plantării Arborilor”.
“În această perioadă autoritatea publică central care răspunde de silvicultură prin structurile sale teritoriale (I.T.R.S.V.-uri), administratorii pădurilor proprietate publică a statului şi ocoalele silvice private sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii precum şi activităţi practice constând în înfiinţarea plantaţiilor forestiere, întreţinerea şi conducerea arboretelor. Aşa cum am menţionat anterior, manifestările urmăresc să atragă atenţia opiniei publice asupra pădurii şi a problemelor ei precum şi să antreneze cât mai multe şi diverse segmente sociale în acţiuni concrete legate de creşterea suprafeţei fondului forestier naţional prin înfiinţarea, îngrijirea şi conservarea pădurii”, a concluzionat sursa citată.
ITRSV Cluj, dar şi ocoalele silvice de stat sau private vor asigura asistenţă tehnică şi, acolo un de se poate, material săditor, pentru ca astfel de acţiuni să poată fi derulate şi de organizaţii nonguvernamentale sau de şcoli, mai ales că în perioada 1-5 aprilie, elevii sunt implicaţi în proiectul naţional “Să ştim mai multe, să fim mai buni!”. Subprefectul Ovidiu Frenţ a menţionat, în cadrul Colegiului Prefectural, că aceste acţiuni de împăduriri trebuie să aibă, pe lângă rolul lor ecologic, economic etc., şi unul educativ.