PLEDOARIE PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ (2)

Gherghel S. - Se spune că în prima jumătate a vieţii omul îşi strica sănătatea ca să adune bani dar în a doua jumătate a vieţii îşi cheltuie banii ca să-şi refacă sănătatea, ceea ce sigur că nu-i chiar atât de simplu. Dar să vedem ce se întâmplă. Care ar putea fi explicaţia unui asemenea fenomen? Dacă ni s-ar cere să alcătuim o listă de priorităţi, cam cum ar suna ea? Ce am aşeza noi în fruntea listei? Răspunsul ar fi invariabil următorul: copiii, serviciul, afacerile etc.

- Dar sănătatea?

Gherghel S.: Ei, sănătatea, câtă vreme o avem, nu ne interesează. Că aşa suntem noi oamenii, preţuim un lucru de abia atunci când nu-l mai avem. Deci, câtă vreme suntem sănătoşi, sănătatea e poziţionată undeva la coada listei de priorităţi.

Părerea mea este ca omul trebuie să pună în centrul atenţiei sale persoana sa, pe sine însuşi. Păi dacă vrem ca şi mâine, şi poimâine, să ne ajutăm copiii, să ne conducem afacerea, să ne bucurăm de ceea ce am adunat, atunci trebuie să ne punem pe noi înşine cap de listă, să ne conservăm starea de sănătate, pentru că este mult mai uşor să ne păstrăm sănătatea decât să luptăm pentru redobândirea ei.

- Bun, dar cum s-o facem?

- Gherghel S.: - Simplu. Am înţeles că între alimentaţie şi sănătate există o legătură directă. Aceasta înseamnă că starea noastră de sănătate este influenţată de ceea ce mâncăm. Mâncatul, deşi la prima vedere pare o noţiune banală, noi considerăm că este deosebit de complexă şi asta pentru că este direct legat de alimentaţie, adică de susţinerea vieţii însăşi.

Haideţi să încercăm să conştientizăm împreună un lucru şi anume,

atunci când ne aşezăm la masă pentru a mânca, să ne oprim puţin, să facem această scurtă analiză: oare ceea ce vrem să mâncăm acum ajută sănătăţii noastre sau dimpotrivă, ne deteriorează starea de sănătate?

Cât de mult contează sănătatea pentru mine? Cât de mult contează alimentaţia pentru mine? Ce-i mai important pentru mine: gustos sau sănătos? Cât de important sunt eu pentru mine? Sunt doar câteva întrebări pe care ni le punem din ce în ce mai des. De ce? Pentru că nu putem să nu remarcăm faptul că starea noastră de sănătate este tot mai afectată de diverşi factori. Sigur că la prima strigare găsim uşor vinovaţii: stresul, poluarea, viaţa sedentară, maşina, telefonul, calculatorul etc. Aşa este. Nu putem schimba lumea, nu-i putem schimba pe ceilalţi, dar putem schimba ceva la noi! Dacă-mi vine greu să-mi schimb modul meu de a fi, de a gândi, pot cel puţin să schimb modul în care mă hrănesc. În general, omul îşi îngrijeşte bine maşina, este foarte atent să o alimenteze cu combustibil cât mai bun, să-i pună în motor ulei de calitate. În schimb, când vine vorba de alimentarea propriului motor, adică de hrănirea organismului sau, omul nu mai este atât de grijuliu. Mănâncă la repezeală, ceea ce găseşte, ghidându-se doar după criteriul gustului şi fără să ţină cont de aspectul sănătos al nutriţiei. Ei, noi chiar asta vrem să evidenţiem: necesitatea de a pune pe primul plan sănătatea şi implicit alimentaţia sănătoasa pentru că aşa cum spune d-nul dr Vasile Popa, căruia ţin să-i mulţumesc şi pe această cale” pentru noi nu există piese de schimb”.

- Care este, să spunem, „regula de aur”, când e vorba de sănătatea noastră, a fiecăruia?

Gherghel S: - Când este vorba de sănătatea noastră totul este important, în primul rând este important ceea ce mâncăm, pe urmă este important cum anume este gătită mâncarea, adică fără prăjeli, fără rântaş fără vegeta. Pe de altă parte, este important când mâncăm, cum anume mâncăm şi cât mâncăm, pentru că trebuie să ştim că digestia este o activitate deosebit de obositoare. De aceea, după ce am mâncat bine, zicem noi, ne ia somnul, asta pentru că toată energia corpului nostru se duce pe digestie.

Dacă a-ţi fi întrebaţi: Mai contează acum cât de gustoasă a fost mâncarea pe care aţi mâncat-o ieri? Sau: cât de bine vă simţiţi după mâncarea de ieri? Ei, dacă ajungem să ne punem astfel de întrebări înseamnă că suntem pe drumul cel bun, înseamnă că am ajuns să conştientizăm importanţa alimentaţiei pentru sănătatea noastră. Auzi pe câte unul plângându-se de diferite afecţiuni, la care omul primeşte un răspuns de genul: Păi mai uită-te şi tu prin buletin, vezi că ai o vârstă, ai îmbătrânit. Ei, aici aş vrea să facem o mică corecţie. Îmbătrânirea presupune o acumulare de ani, de experienţă de viaţă. Îmbătrânirea nu înseamnă în mod obligatoriu acumulare de suferinţă. Am citit undeva cu ani în urma un îndemn pe care vi-l adresez şi Dvs.:

HAIDEŢI SĂ ÎMBĂTRÂNIM SĂNĂTOŞI !

(va urma)