La noi

Poluarea limbii

De nişte ani încoace, cosmopolitismul şi snobismul (că doar sunt veri primari) au început să murdărească limba română, mai cu seamă prin mass-media. Şi nu numai.
Fenomenul e ca un virus, care se vigorează din când în când. Mă refer la invazia de neologisme inutile.
Fenomenul nu e nou şi acuzele sunt vechi.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Vasile Alecsandri a luat atitudine publică privind infuzia de franţuzisme în limbajul românesc. La distanţa temporală la care mă aflu, socot atitudinea lui nostimă, asta dat fiind faptul că în câţiva ani el s-a zbenguit în lumea Parisului, ca student (fără să termine ceva cu diplomă). Dar, revenit în ţară, s-a zbârlit pe seama cuvintelor de origine franceză intrate în vocabularul românesc. Reţin cât de oţărât era pe seama cuvântului „abscons”, pe care îl considera inutil, un barbarism. Şi totuşi acest cuvânt a rezistat, el desemnând o situaţie greu de înţeles, obscură; ceva care cultivă misterul, taina (unde mai pui că e de la francezi luat, dar e de origine latină).
Alt episod, de prin anii optzeci ai secolului trecut. Superbul N.Steinhardt, care (deşi jumătate evreu, sau tocmai de aceea) avea un simţ al limbii române admirabil, a publicat în „România Literară” de atunci un text de o jumătate de pagină despre faptul că vocabularul românesc musteşte de cuvinte cu sensuri conotative şi extrem de sugestive, încât nu e nevoie de neologisme. Dădea o seamă de exemple, care m-au amuzat, de aceea le ţin minte, doar că el se situa oarecum în poziţia opusă lui Alecsandri. Zicea: De ce neologismul „diaree” , când noi avem în uzul curent, cuvintele „pântecăraie” şi „cufureală” ? De ce „a voma” sau „a vomita”, când românii au verbul „a borî” ?
Ei bine, azi asişti la o infestare a limbii române cu anglicisme., utilizate nu numai în presa scrisă ori la televizor, ci şi pentru tot felul de firme mai mult sau mai puţin industriale. Iată: rating, cool, planning, breaking, living, sinoking, handmade, show, online, google, live, manager, electrohard, looc, job. Mă opresc, pentru că până şi calculatorul se zbârleşte înşirînd astfel de infecţii lexicale.
E mai de efect, mai epatant să foloseşti o vocabulă englezească. Sună altfel să zici „job” şi nu serviciu sau slujbă (vai, ce desuete, anacronice aceste două cuvinte neaoşe, în comparaţie cu „job” !)
Am avea nevoie din nou de un Alecsandri şi o Coana Chiriţa pentru strădania de a vindeca limba română.

Comentarii

22/01/14 12:45

De bună seama că un rol important în introducerea neologismelor actuale în l.română o are Internetul și sistemul hibrid de comunicare al tinerilor.Nu știu dacă școala mai poate contribui la revenirea la o limbă română litereră și nepoluată cu tot felul de astfel de astfel de neologisme.Vom trăi și vom vedea.

23/01/14 11:08
Vizitator

Cu ceva timp in urma, intr-un articol referitor la Strategia de dezvoltare a judetului pentru 2014-2020, se folosea urmatoarea formulare: " Draftul strategiei cuprinde următoarele capitole:...." .
In primul rand inutilitatea termenului de "draft" preluat din engleza cand in romaneste exista corespondentul de plan, schita sau proiect. Este numai o tendinta inutila de cosmopolitizare a limbii romane. Mai mult, formularea “draftul strategiei” este usor pleonastica avand in vedere ca termenul strategie inseamna planificarea, organizarea și conducerea unor actiuni sau operații, de regula militare.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5