Din "Fântâna darurilor"

Pr. Alin Ciprian Cîndea: Matematica lui Dumnezeu

Dum, 08/18/2024 - 07:27

Pr. Alin Ciprian Cîndea, preot al Misiunii Greco-Catolice din Paris

View the full image

Minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor relatată în Evanghelia de la Matei (14,14-22) este o profundă lecție despre o altfel de matematică, despre compasiune, colaborare cu harul divin și încredere în providența lui Dumnezeu. Pasajul evanghelic ne inspiră și ne îndeamnă la o viață de credință activă, în care fiecare dintre noi este chemat să participe la lucrarea lui Dumnezeu, având mereu încrederea că, în mâinile Lui, chiar și cele mai mici daruri pot deveni surse de binecuvântare și har pentru întreaga comunitate.

Compasiune și colaborare

Compasiunea lui Isus față de mulțime se manifestă nu doar prin vindecarea bolilor fizice, ci și prin preocuparea Sa pentru nevoile spirituale și materiale ale oamenilor. El acționează ca un adevărat Păstor, așa cum este descris în Psalmul 23: "Domnul este Păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic". Această milă divină reflectă iubirea necondiționată a lui Dumnezeu pentru umanitate. Isus nu se limitează la a vedea suferința; El acționează concret pentru a o alina, arătând astfel că Dumnezeu este mereu atent la nevoile noastre și este dispus să intervină pentru a le împlini.

Cristos îi implică și pe ucenici în lucrarea Sa mântuitoare, provocându-i să acționeze și să aibă încredere în puterea și providența lui Dumnezeu. Hans Urs von Balthasar interpretează această chemare ca un îndemn la colaborare cu harul divin, subliniind că Dumnezeu nu acționează de unul singur, ci invită mereu omul să participe activ la planul Său de mântuire. În acest sens, Sfântul Ignațiu spunea: „Încrede-te în Dumnezeu, dar ca și cum succesul lucrurilor ar depinde în totalitate de tine, nu de Dumnezeu. Dedică-te lor cu tot angajamentul tău, dar ca și cum tu nu ar trebui să faci nimic, ci Dumnezeu ar trebui să facă totul”.

Euharistie

Cele cinci pâini și doi pești, aparent insuficiente pentru a hrăni o mulțime atât de mare, devin în mâinile lui Isus mai mult decât suficiente pentru a hrăni cinci mii de bărbați, fără a mai număra femeile și copiii. Acest miracol nu este doar un act de putere divină, ci și un simbol al Euharistiei. Frângerea pâinii și împărțirea ei mulțimilor anticipează momentul Cinei celei de Taină, unde Isus se oferă pe Sine ca hrană spirituală pentru toți credincioșii. „Eu sunt pâinea vieții”, spune Isus în Evanghelia după Ioan, subliniind semnificația profundă a acestui act.

Pâinile și peștii reprezintă, de asemenea, darurile pe care oamenii le aduc lui Dumnezeu, daruri care, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, sunt transformate și multiplicate pentru a satisface nevoile tuturor. Acest simbolism euharistic ne amintește totodată de importanța ofrandei personale în viața creștină și înțelegem că, atunci când oferim cu credință, Dumnezeu poate transforma chiar și cele mai umile daruri într-o binecuvântare abundentă.

Providență

Pericopa evanghelică din această duminică subliniază și necesitatea încrederii totale în providența lui Dumnezeu. Ucenicii, inițial copleșiți de neputința lor, învață de la Cristos cum Dumnezeu poate face minuni din lucruri aparent nesemnificative. Fapt pentru care acest episod este o chemare la a ne abandona voința în mâinile lui Dumnezeu, având certitudinea că El va purta de grijă tuturor nevoilor noastre, atât materiale, cât și spirituale. După cum spunea și Karl Rahner: „Providența divină nu ne scapă de suferință, dar ne promite că, în final, toate lucrurile lucrează spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu”.

De fapt, avem de-a face cu „matematica divină”; un exemplu cum logica și regulile matematice umane pot fi depășite de intervenția lui Dumnezeu. Este un eveniment care sfidează legile calculelor obișnuite. În timp ce matematica tradițională ne arată că 5+2=7, „matematica lui Dumnezeu” demonstrează că aceste cifre modeste, prin puterea lui Dumnezeu, pot produce rezultate mult mai mari, provocându-ne să ne extindem înțelegerea asupra a ceea ce este posibil și să credem în puterea miracolelor și a credinței.

Astfel, minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor rămâne un exemplu elocvent de milă divină, colaborare umano-divină și încredere neclintită în providența lui Dumnezeu, inspirându-ne să trăim o viață de credință autentică, generoasă și curajoasă, convinși fiind că Dumnezeu întotdeauna poate face din puțin mult, la fel cum poate face din mult puțin.