Preotul Paul Valer Ziman: Timp de şase zile am cercetat casa fiecărui credincios din Lechinţa

Pe preotul Paul Valer Ziman îl cunosc de multă vreme. Chiar înainte de a îmbrăca straiele preoţeşti. Îi ştiu familia în care a crescut duhovniceşte. Oameni gospodari, cu frică de Dumnezeu cum se spune în popor. Viitorul preot, cu înclinaţii şi dar spre cântarea bisericească, încă de copil a visat să devină un păstor de suflete, un vindecător al celor săraci, să zidească în inimile oamenilor cuvântul sfânt al Evangheliei. După studii gimnaziale la Bistriţa, apoi la Seminarul Teologic Liceal, continuând studiile la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca pe care a absolvit-o cu lucrarea de licenţă  intitulată „Patimile Mântuitorului în Sfintele Evanghelii”, în anul 2013, a fost hirotonit pe seama Parohiei Ortodoxe Vermeş, de către Arhiepiscopul şi Mitropolitul Andrei.

         De nouă ani, părintele Paul se află în mijlocul credincioşilor şi pentru credincioşi, fiindcă, se spune că, preotul este pentru credincioşi nu pentru sine, deoarece nimeni, chiar dacă este un foarte bun slujitor al altarului, nu se poate mântui singur. La Vermeş, părintele Paul a slujit opt ani după dictonul „Ora et labora”, sădind în sufletul enoriaşilor cuvântul adevărului, îmbogăţindu-i duhovniceşte.

         De la Vermeş, acolo unde a zidit multă înţelepciune în sufletele credincioşilor, a zidit şi în sensul practic – economic, edificii spre înfrumuseţarea parohiei, s-a mutat mai la centrul comunei, în Lechinţa, în urma pensionării vrednicului preot Ioan Irimeş. Aici, de mai bine de un an de zile, continuă munca pe diverse planuri, duhovniceşti şi administrative. „De câţiva ani încerc să-mi menţin cât mai trează conştiinţa şi să-mi înviorez sufletul muncind mai cu atenţie şi cu sârguinţă pentru starea de sănătate interioară”, scria părintele într-o carte dedicată fostei parohii. Şi continuă: „Chiar dacă mă aflu sub vremuri (după cum spune cronicarul), iar lucrarea potrivnicului mă ispiteşte nu de puţine ori, mereu mă înalţ cu gândul la jertfa lui Iisus şi-mi spun în sine că nu am îndurat nici pe departe ceea ce a îndurat El până la Răstignire”.

         Din ianuarie 2022, părintele Paul slujeşte la Lechinţa, într-o biserică maiestruoasă, ridicată şi înfrumuseţată de înaintaşii lui. Şi aici se osteneşte cu cuvântul şi cu învăţătura, cum îi scria Sfântul Apostol Pavel ucenicului săi Timotei (1 Timotei 5-17). Acum, în zilele premergătoare Sfintelor Paşti, Biserica este plină de enoriaşi dornici să asculte Cuvântul de Învăţătură al tânărului preot, să se roage împreună cu acesta. De multe ori, aici are şi invitaţi, colegi întru slujire, alteori în sobor, astfel că cei prezenţi pleacă acasă îmbogăţiţi duhovniceşte. Se ştie că preoţia este o slujire a lui Dumnezeu între oameni şi are misiunea sfântă de a-i călăuzi spre mântuire.

         În aceste zile de intensă pregătire pentru întâmpinarea marelui praznic al creştinătăţii – Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos – Biserica devine, zi de zi, un loc de rugăciune, de smerenie, de cântare duhovnicească, de dăruire pentru semeni. Bunăoară, în duminica trecută, după Sfânta Liturghie, au fost omagiaţi seniorii lechinţeni, iar concertul de pricesne susţinut de Cornelia Ardelean Arhiudean şi Petre Petruse a mers la sufletele celor prezenţi.

          Părintele ţine în fiecare an să cerceteze locuinţa fiecărui enoriaş, în jur de 1800, umblând cu Sfânta Cruce şase zile la rând. Un semn că părintele este pentru credincioşii săi şi se află mereu în mijlocul lor. Există în Parohia Lechinţa o foarte bună colaborare între şcoală şi Biserică, cei mici, în număr foarte mare, participând la slujbele bisericeşti, luând Sfânta Împărtăşanie.

         Părintele Paul este şi un foarte bun chivernisitor al treburilor parohiei şi, spre exemplu, spunem că, dacă acum acesta locuieşte la bloc, în acest an se va sfinţi, cu ajutorul bunului Dumnezeu şi al credincioşilor, noua casă parohială ridicată din temelii cu contribuţia nemijlocită a enoriaşilor şi deopotrivă a administraţiei locale.