Preşedintele CJ BN, Radu Moldovan: Avem nevoie de descentralizarea deciziei şi de prioritizarea investiţiilor publice

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenţ, administratorul public Florin Moldovan, directorul Alexandru Toniuc, viceprimarul Bistriţei – Cristian Niculae au participat, în prima zi a săptămânii, la Forumul Administrației Publice Locale, al cărui promotor este  viceprim-ministrul Vasile Sebastian Dâncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

România se află la un moment de cotitură care îi poate schimba destinul. Chiar dacă suntem la peste 25 de ani de la căderea comunismului, majoritatea instituțiilor administrative funcționează pe aceeași logică de dinainte de 1989.

Planul propus de Vasile Dîncu este unul care sper să aibă sorți de izbândă și în situația în care nu va reuși, viitorul unei Românii dezvoltate este incert! Avem nevoie de reguli clare și explicite pentru funcționarii și aleșii din administrație, avem nevoie de descentralizarea deciziei în teritoriu și de prioritizarea investițiilor publice în funcție de nevoile comunității și nu după prietenii sau cumetrii de partid”, transmite preşedintele Moldovan, după eveniment.

Şeful administraţiei judeţene îşi exprimă optimismul faţă de realizarea acestui plan, „pentru ca visul unei Românii dezvoltate și puternice să nu rămână doar un vis frumos”. „Am încredere în Vasile Dâncu, în profesionalismul și bunele lui intenții”, apreciază Radu Moldovan.

***

În deschiderea evenimentului, premierul Dacian Cioloşa punctat faptul că  „pentru a avea politici publice bazate pe o înțelegere a nevoilor reale ale oamenilor, o administrație performantă, în serviciul cetățenilor, o guvernare deschisă și eficientă, este nevoie de un parteneriat durabil și transparent între guvern și autoritățile locale”. La rândul său, viceprim-ministrul Vasile Dâncu, a subliniat care sunt beneficiile acestei colaborări: administrația locală află în ce fel actualul Guvern poate sprijini aleșii locali pentru concretizarea proiectelor de dezvoltare locală, ce planuri, strategii, programe de dezvoltare și finanțare pot accesa pentru a dezvolta localitățile și județele pe care ei le administrează. În același timp, Guvernul identifică problemele cu care se confruntă autoritățile publice în realizarea acestor programe.

„S-a încheiat un mandat al administraţiei locale şi am vrut ca în acest moment, când se deschide un nou ciclu pentru administraţia locală, iar în toamnă şi unul pentru administraţia centrală, când va veni un nou guvern şi un nou parlament, să aducem câteva instrumente, strategii pe care noi le lansăm cu ocazia acestui forum, proiecte de legi, proiecte de ordonanţe şi alte sisteme de planificare. Încercăm să luăm punctul de vedere al opiniei publice, punctul de vedere al cetăţenilor, este important să vedem în ce măsură ei sunt satisfăcuţi de eficienţa guvernamentală. Şi noi, prin dvs, încercăm să cuantificăm acest aspect. Miniştrii guvernului, cărora le mulţumesc că au acceptat să vină lângă noi, vor fi prezenţi la ateliere şi vor răspunde cu eficienţă şi la întrebările dvs. practice”, a precizat ministrul dezvoltării regionale.

 

În cadrul întâlnirii, a fost prezentată şi Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR).Mihaela Vrabete, secretar de stat în MDRAP, a evidențiat câteva dintre țintele Strategiei pentru orizontul 2035: 0 localități lipsite de infrastructură tehnico-edilitară; 1 hub portuar de importanță internațională; câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ; 7 spitale regionale; 8 poli tehnologici dezvoltați (în principalele centre universitare și CDI – București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara); 9 parcuri industriale și științifice dezvoltate; o nouă hidrocentrală pe Dunăre; 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ; platforme intermodale dezvoltate; 4 stațiuni balneare incluse în circuitele turistice internaționale; 15 sisteme urbane create la nivel național; 16 situri industriale reabilitate; centre istorice renovate/ regenerate; infrastructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată; rețea de stațiuni/localtăți turistice dezvoltate; 20 de parcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională; constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european şi Bucureşti 2035 – transformarea Capitalei într-un pol competitiv la nivel european.

Forumul continuă și azi, cu dezbateri pe temele Transparența și managementul funcției publice în administrația publică locală, Descentralizare și autonomie locală, Codul Administrativ și Codul de procedură Administrativă.

 

 

Comentarii

05/07/16 15:08
Vizitator

Nu exista vointa politica. Inca din2013, guvernul Ponta-2 care se lauda cu o sustinere USL in parlament de 70% nu a avut curajul curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. In primul rand, a renuntat la regionalizarea promisa cu surle si trambite, a cautat tot felul de paleative. Regionalizarea trebuiea sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Aceasta descentralizare trebuia realizata prin trecerea unor prerogative de la nivel central la regiune, care trebuie sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu mentinerea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Ar fi fost numai un mod de satisfacere a clientelei politice USL-iste. Cu alte cuvinte pe langa baronii de la nivelul judetelor ar mai fi aparut si superbaronii regionali. Reusita procesului de reforma administrativa ar presupune infiintarea regunilor concomitent cu desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde cu adevarat sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta ar conduce in scurt timp la asocierea comunelor si realizarea unor nuclee in jurul comunelor mari care sa dispuna de potential propriu pentru sustinerea functiilor administrative din primarie. Ulterior, Dragnea din postura de ministru al dezvoltarii regionale a incercat o actiune prin care se mima asa-zisa “descentralizeze”, adica un sistem mentinand tarele sale precum risipa, coruptia enedmica, incompetenta care si pana acum s-au manifestat copios la nivelul administratiei publice .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5